• La nivelul judeţului Vâlcea,
Potrivit ultimelor date prelucrate de Direcţia Judeţeană de Statistică Vâlcea, în luna martie a acestui an, firmele din Vâlcea au realizat exporturi de peste 27 milioane euro (cel mai scăzut nivel din ultimii ani), în scădere faţă de luna februarie 2009, dar şi faţă de luna martie 2008. Pe primele trei luni din acest an, exporturile au totalizat 87 milioane de euro, în timp ce importurile au fost de 58,7 milioane euro, rezultând un excedent al balanţei comerciale de 28 milioane euro.
Tot potrivit datelor prelucrate de Direcţia Judeţeană de Statistică Vâlcea, în luna mai, câştigul salarial mediu brut la nivelul Vâlcii a fost de 1.571 lei, în creştere cu 140 lei faţă de luna mai 2008. Informaţiile privind câştigurile salariale pentru activităţile de extracţie a hidrocarburilor, poştă şi telecomunicaţii şi intermedieri financiare, respectiv pentru activităţile de extracţie a petrolului brut şi a gazelor naturale, de poştă şi de curier şi intermedieri financiare, în cea mai mare parte, sunt repartizate pe judeţe după sediul central al întreprinderii furnizoare de date. Datele lunare sunt obţinute printr-o cercetare statistică selectivă. Începând cu luna ianuarie 2009, eşantionul cuprinde, pe total ţară, 24.000 unităţi economico-sociale.
Toate judeţele din ţară vor înregistra un declin al ritmului de dezvoltare în acest an, după cum reiese din prognoza în profil teritorial, publicată de Comisia Naţionala de Prognoză (CNP). Totuşi, trebuie remarcat că judeţele mari vor avea un declin mai lent, iar cele mici şi medii vor consemna o contracţie mai puternică a economiei. Astfel, în acest an, la nivelul judeţului Vâlcea, Produsul Intern Brut (PIB) va scădea cu numai 2,8%, ceea ce ne situează pe locul III la nivel naţional.
Pentru anul următor, toate judeţele vor avea un ritm de dezvoltare ce va gravita în jurul valorii de 1%. Practic, se menţine aceeaşi tendinţă: judeţele mici şi medii vor merge mai slab, iar cele mari vor avea rezultate mai bune. Iar această tendinţă se extinde şi la nivelul ratei şomajului. Judeţele mai mici şi cele medii au o rată a şomajului mai ridicată în acest an, spre deosebire de judeţele mari, unde şomajul se menţine la un procentaj mai scăzut.
Explicaţia acestei tendinţe are la bază două motive: producţia industrială şi agricultura au o pondere mai mare în raport cu alte tipuri de activităţi. De exemplu, sunt judeţe care se bazează în special pe o singură fabrică, iar stoparea activităţii la această fabrică aduce regres economic mai drastic şi, implicit, şomaj mai pronunţat. În judeţele mai mari, economia se bazează pe mai multe tipuri de activităţi, mai multe sectoare economice. Iar o scădere a unor domenii este parţial contrabalansată de celelalte sectoare economice. (P.C.)
Web Design by DowMedia
