|miercuri, septembrie 23, 2020
  • Follow Us!

Cercetători de elită la Institutul de Criogenie 

 Oamenii care lucrează în viitor

Cercetători de elită la Institutul de Criogenie

La câţiva kilometri de Râmnicu Vâlcea se află Institutul Naţional de Criogenie şi Separarea Izotopilor, unitate de elită a cercetării româneşti. Aici, sute de cercetători s-au pus în slujba viitorului, cercetările lor putând deveni peste câţiva ani o alternativă pentru rezolvarea celor mai delicate probleme ale viitorului, în special cele de natură energetică. Reporterii „Ziarului de Vâlcea“ încearcă să vă supună atenţiei, prin amabilitatea directorului Institutului, câteva dintre cele mai mari descoperiri, unele brevetate altele în curs, aflate pe masa de lucru a respectivei instituţii.
În anul 1970 la Râmnicu Vâlcea se punea piatra de temelie a Uzinei G, iar după numai un an, pe platforma chimică a Vâlcii funcţiona unul dintre cele mai mari “laboratoare” de cercetare din România dar şi din lume. Prima picătură de apă grea s-a fabricat aici, la lumina zilei şi nu în cine ştie ce catacombe, în anul 1978. Capacitatea uneia dintre pile era de 1 tonă de apă grea/an. Tehnologia avea să fie ulterior transferată la Halânga, Dr. Tr. Severin. În anul 1980 cercetătorii de la INCSI  aveau să facă o nouă cotitură în munca lor, Institutul extinzându-se în domeniul separărilor din criogenie, adică obţinerea de temperaturi extrem de joase prin folosirea hidrogenului şi a heliului lichid, iar cea de-a treia etapă, de după 1990, a constat în implementarea unei noi instalaţii pilot de separarea tritiului, deuteriului din apa grea vehiculată în centralele nucleare de tip Kandu. Apa grea este folosită în exclusivitate în partea nucleară,  în reactoarele nucleare energetice şi într-un viitor nu prea îndepărtat în fusiunea nucleară realizată pe baza deuteriului şi tritiului. Primul director al Uzinei G a fost cunoscutul academician Marius Peculea. Unul dintre pionierii INCSI a fost actualul director, Ioan Ştefănescu, care a pus bazele cercetării profunde pe partea de izotopi ai hidrogenului. L-am rugat pe oaspetele nostru să facem o incursiune în munca de cercetare, cu condiţia de a depăşi limbajul uneori ermetic pentru neiniţiaţi în domeniul atât de exaustiv al ştiinţei. “Ca efect al cercetărilor din Institut localizate în tranferuri de tehnologie, pe partea de produse se poate remarca apa sărăcită în deuteriu, sectoarele de producţie gaze şi amestec de gaze pentru aplicaţii în sudură, medicină, farmacie, laboratoare”, spune directorul Ştefănescu.

Exportăm inteligenţă în Rusia şi UE

Dacă despre apa sărăcită în deuteriu şi efectele ei benefice am scris într-un material anterior, tot la Institutul de la Râmnicu Vâlcea se fac criolasere sau bisturii criogenetice, aparate ultramoderne care se folosesc pentru cauterizării sau incizii de mare rafinament. În urmă cu doi ani, la INCSI împreună cu un spital din Timişoara s-a încercat construirea unei bănci de oase. Nu s-a ajuns la o hotărâre comună, decizia aparţinând Guvernului. O astfel de bancă foarte mare există în Ungaria, iar construirea uneia în România este amânată. Într-o altă ordine de idei, INCSI este singurul institut din România care dezvoltă platforma de H şi pile de combustie, fiind abilitat de UE printr-un contract semnat zilele trecute de a dezvolta în ţara noastră elemente de tehnologie avansată  în domeniul utilizării H ca sursă alternativă de energie. Dacă în SUA sunt deja aplicaţii industriale, de exemplu în spitalele mari de peste ocean se folosesc la greu pilele de combustie în cazul întreruperii energiei, în Europa fenomenul este abia la început. “Practic şi noi vindem pile de combustie, pentru aplicaţii universitare. Producem în prezent pile de până la 150 Waţi şi până în 2007, cu sprijinul Guvernului, vom atinge 1.000 de Waţi. Astfel putem să intrăm în concurenţă directă şi loială cu parteneri europeni, cu care dealtfel am încheiat o serie de parteneriate. Am primit deja solicitări ca specialiştii noştri să fie angajaţi inclusiv din Rusia dar şi din alte ţări ale UE pe segmentul criogeniei, al H, şi al pilelor de combustie. Estimările pe care le am arată că nu peste mulţi ani preţul barilului de petrol va sări de 100-110 $. În acel moment se va pune presant problema alternativei, de aceea trebuie să-ţi construieşti viitorul din timp”, spune renumitul cercetător.

Gripa aviară în România, o „uşoară păcăleală”

Un alt domeniu extrem de sensibil unde se fac cercetări avansate este cel medical. La INCSI se fac criolasere, sau bisturii criogenetice cum se mai numesc, cu ajutorul cărora se fac cauterizări şi incizii de mare rafinament. Studii de anvergură se fac şi asupra protecţiei mediului înconjurător, pentru a vedea ce respiră omenirea, ce mănâncă. “Preocuparea noastră este pentru apele de suprafaţă dar şi cele subterane, studiem Delta Dunării şi vrem să face analize macro în ecosferă, iar din anul 2007 vom face cercetări pe euroregiuni. Trebuie însă mare prudenţă, să fim foarte atenţi când dăm informaţii. Să fim prudenţi în prezentarea politicilor de nutriţie, de alimentaţie. Cum a fost şi cu gripa aviară. Ce mişcări s-au produs! Poate nu le ştim noi pe toate dar noi simţim că pe undeva a fost o uşoară păcăleală pentru că s-a manevrat foarte multă masă de carne de export, de import”, spune directorul INCSI, Ioan Ştefănescu. Institutul are inclusiv un laborator specializat pentru depistarea falsurilor din băuturile alcoolice, participând la un consorţiu european. Se poate stabili inclusiv vechimea vinurilor, podgoria, calitatea. “În România, multe firme care prelucrează avansat băuturile alcoolice nu au deschidere faţă de aceste sisteme de analiză şi asta pentru că legislaţia este în continuă schimbare. Problema vinului este una europeană. Laboratoare clandestine sunt peste tot în Europa, dar şi în Africa. Pe piaţa românească acum chiar se simte o agitaţie pe piaţa băuturilor alcoolice”, afirmă interlocurorul nostru.

Din 2007, în România se va produce heliu lichid

Ca o noutate pe piaţa românească a apărut heliu lichid. Dacă până acum se importa din Vestul Europei, în anul 2007 INCSI Râmnicu Vâlcea va furniza acest produs pentru aplicaţiile medicale din România. Altminteri, este un produs scump, foarte periculos de transportat pe drumurile noastre şi este folosit pe scară largă în medicină la toate instrumentele RMN. Multe dintre echipele de cercetători, fie ei fizicieni, matematicieni, ingineri, lucrează la proiecte cu caracter confidenţial, multe având termene, cum este cel al fuziuni, anul 2015, când va fi pus în funcţiune primul reactor, competiţia fiind una acerbă între Europa, Japonia şi SUA. “Prin ceea ce facem noi aici, putem alimenta cu tritiu şi deuteriu toate reactoarele care se vor construi de acum încolo. Oricum, noi lucrăm pentru viitorul României, iar ceea ce facem acum, peste cinci-şase ani începe să apară în România”, spune directorul Ştefănescu, convins că echipa sa este una de elită. Oameni viitorului sunt fiinţe are nu-şi strigă în gura mare realizările iar în modestia lor, rezultatele se contopesc dându-ne încredere şi speranţă că într-o bună zi soarele va răsări şi pe uliţa noastră… România.
Dorel ŢÎRCOMNICU

Leave a Response