|vineri, octombrie 19, 2018
  • Follow Us!

FIRMELE ROMANESTI HAITUITE DE NOUA SECURITATE – Iata ingrozitorul “Plan comun de masuri” prin care, in numele combaterii evaziunii fiscale, agentii economici si contribuabilii au fost vanati de haitele ANAF-PICCJ-SRI-MAI-MJ 

kovesi_maior

FIRMELE ROMANESTI HAITUITE DE NOUA SECURITATE – Iata ingrozitorul “Plan comun de masuri” prin care, in numele combaterii evaziunii fiscale, agentii economici si contribuabilii au fost vanati de haitele ANAF-PICCJ-SRI-MAI-MJ. Planul semnat de Maior si Kovesi a dat liber la monitorizarea in masa a firmelor si contribuabililor “cu potential de evaziune si frauda fiscala ridicat”. Mii de firme au fost puse sub sechestru si falimentate (Documente)

Un document exploziv a fost prezentat, joi 22 martie 2018, de jurnalista Ana Maria Roman, realizatoarea emisiunii “Esential” de la Antena 3Este un plan de masuri incheiat in timpul regimului Basescu, in ianuarie 2012, care devoaleaza faptul ca mii de persoane si societati comerciale au fost monitorizate si filate fara nicio baza legala, doar pe simple suspiciuni. Iar printre semnatarii acestui document o regasim pe actuala sefa DNA Laura Kovesi, dar si pe fostul director SRI George Maior. Adica, aceleasi personaje care au pus in practica deja cunoscutul protocol PICCJ-SRI, care a stat la baza infiintarii “Binomului SRI-DNA” si a celebrelor echipe mixte formate dintre ofiteri SRI si procurori.

De altfel, si in acest caz avem de-a face tot cu un protocol si tot cu niste echipe mixte formate din ofiteri SRI, procurori si alti functionari ai Statului, care actionau insa nu neaparat in sensul constituirii unor dosare penale, ci la o scara mult mai larga, in vederea spionarii in masa a contribuabililor si a societatilor comerciale. Concret, documentul dat publicitatii in exclusivitate de Ana Maria Roman reprezinta “Planul comun de masuri pentru eficientizarea activitatilor de prvenire si combatere a evaziunii fiscale, incheiat in baza unei Hotarari CSAT din 2010, acesta fiind semnat in ianuarie 2012 de urmatorii:


ministrul Administratiei si Internelor Traian Igas;

Procurorul General al Romaniei Laura Codruta Kovesi;

directorul Serviciului Roman de Informatii George Maior;

ministrul Finantelor Gheorghe Ialomiteanu;

secretarul de stat din Ministerul Justitiei Alina Bica (aceasta a semnat pentru ministrul Catalin Predoiu).

Monitorizare in masa

Acest “Plan comun de masuri” contine insa prevederi ingrozitoare pentru o tara care se pretinde democratica, prevederi care vin in contradictie flagranta cu drepturile si libertatile fundamentale ale omului, in conditiile in care orice contribuabil este declarat din start suspect ca ar putea comite evaziune fiscala. Inca din start avem de-a face cu un abuz cat se poate de evident. Astfel, la capitolul I, intitulat “Introducere”, gasim urmatoarea fraza:

I.Introducere

Monitorizarea contribuabililor cu potential de evaziune si frauda fiscala ridicat, a societatilor comerciale nou infiintate, clarificarea aspectelor practice rezultate in ultima perioada din activitatea de colectare a taxelor si impozitelor si intensificarea cooperarii interinstitutionale prin acordarea accesului comun la bazele de date specifice gestionate de catre institutiile de aplicare a legii in domeniu si realizarea actiunilor comune pe cele 9 domenii prioritare de interventie, impun adoptarea de masuri conjugate ale institutiilor de aplicare a legii nominalizate de HCSAT 69/2010”.

Asadar, dupa cum limpede se poate observa, in document se vorbeste despre operatiuni de monitorizare in masa a contribuabililor cu potential sa comita acte de evaziune fiscalaPractic, orice contribuabil, ca este vorba despre persoana fizica sau societate comerciala, putea intra sub aceasta monitorizare, caci orice contribuabil putea fi considerat ca fiind “cu potential de evaziune si frauda fiscala ridicat”. Nu se vorbeste nicaieri despre obligatia ca monitorizarea sa presupuna existenta unor suspiciuni sau indicii temeinice.

Pe de alta parte, in aceeasi introducere mai gasim o alta anomalie. O alta portita pentru comiterea unor actiuni abuzive. Ne referim la faptul ca planul de masuri prevedea monitorizarea inclusiv a societatilor comericale nou infiintate. Cu alte cuvinte, orice firma nou aparuta pe piata putea sa intre sub incidenta acestui plan si sub monitorizare.

De asemenea, tot la acest capitol se prevede acordarea accesului comun la bazele de date specifice gestionate de catre institutiile de aplicare a legii in domeniu”. Ce insemna asta? Insemna ca PICCJ avea acces la baza de date a ANAF si MAI. La fel si SRI. Ne gandim ca este greu de crezut ca se intampla si invers, ca MAI sau ANAF sa aiba acces la baza de date a SRI si PICCJ.

In ceea ce priveste masurile cuprinse in acest “Plan comun”, printre ele gasim si aceea privind “verificarea sub aspectul legalitatii de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a solutiilor de netrimitere in judecata emise de unitatile subordonate, de la data emiterii HCSAT 69/2010”. Practic, Parchetul General condus la acea vreme de Laura Kovesi se obliga sa verifice toate solutiile procurorilor de netrimitere in judecata in dosare de evaziune fiscala, fapt ce poate fi vazut si ca o forma de presiune astfel incat asemenea cauze sa fie solutionate cu trimiteri in judecata.

Iata “Planul comun de masuri”:

Mecanismul de functionare

Si acum haideti sa vedem cum functiona acest plan de masuri incheiat in 2012. Modul de punere in practica a fost explicat de jurnalista Ana Maria Roman. Planul de masuri a presupus crearea unui “grup de lucru interinstitutional”, a unui “grup de lucru tehnic” si a unui “grup de lucru operational”, acesta din urma activand la nivelul judetelor.

In ceea ce priveste “grupul de lucru interinstitutional” din acestea faceau parte semnatarii “Planului de masuri”. Totusi, din informatiile existente, de multe ori locul directorului SRI george Maior era tinut de seful operativ al SRI, generalul Florian Coldea, iar la intalnirile acestui grup participa nu ministrul de Finante, ci seful ANAF de la acea vreme Sorin Blejnar.

Din “grupul de lucru tehnic” faceau parte, conform Antena 3, oameni din esalonul doi ai institutiilor semnatare a “Planului de masuri”, cum ar fi:

generaleasa Elan Iftode, zisa “Anaconda”, sefa Directiei Economice din SRI;

Eugen Serban, director in ANAF;

consilierii Procurorului General al Romaniei Laura Kovesi, Horia Valentin Selaru si Marius Iacob;

un director din Ministerul de Interne.

In ceea ce priveste “grupul de lucru operational”, acesta era compus din sefii Directiilor judetene ale SRI, prim-procurorii parchetelor de tribunal, sefii Directiilor de finante judetene si sefii Inspectoratelor Judetene de Politie.

In fine, toata aceasta structura prevedea o ierarhie stricta in legatura cu modul de transmitere a informatiilor. Mai exact, circuitul era urmatorul: Grupul de lucru interinstitutional – grupul de lucru tehnic – grupul de lucru operational de la nivelul judetului.

Sechestre pe conturile firmelor cu anii si bagarea in faliment

Despre existenta acestui odios “Plan de masuri” care a dat posibilitatea spionarii in masa a firmelor si contribuabililor nu s-au cunoscut pana acum detalii. El insa si-a produs efectele din plin, iar vizate evident ca nu au fost firmele straine sau multinationalele, ci societatile romanesti. Afirmam aceste lucruri avand in vedere un fenomen extrem de distructiv pentru mediul de afaceri ce ne-a fost semnalat in ultimii ani, perioada in care acest plan a functionat cu motoarele turate la maxim, fenomen care s-a manifestat prin falimentarea agentilor comerciali, prin sechestrarea conturilor.

Asa cum bine se stie, foarte multi agenti economici s-au plans ca procurorii angrenati in combaterea evaziunii fiscale, pe simple plangeri venite de la ANAF, instituiau sechestre care nu mai puteau fi ridicate ani de zile, pana cand procurorul nu dadea o solutie in dosar. Agentii economici au reclamat si legislatia distructiva care nu permitea decat atacarea o singura data in instanta a sechestrului instituit, dupa care nu se mai putea face nimic ani de zile, timp in care, chiar daca in final actionarii societatilor erau declarati nevinovati in instante ori primeau solutii de clasare, afacerile lor erau distruse. Niciun procuror nu a raspuns in Romania pentru distrugerea unor firme prin instituirea unor asemenea sechestre care au avut efecte negative nu doar asupra actionarilor si administratorilor, ci mai ales asupra a zeci de mii de angajati care au ajuns in somaj, cu consecinta grevarii bugetului de stat si dimunarea substantiala a veniturilor la buget.

Foto: opiniatimisoarei.ro

Sursa: http://m.luju.ro/firmele-romanesti-haituite-de-noua-securitate-iata-ingrozitorul-plan-comun-de-masuri-prin-care-in-numele-combaterii-evaziunii-fiscale-agentii-economici-si-contribuabilii-au-fost-vanati-de-haitele-anaf-piccj-sri-mai-mj-planul-semnat-de-maior-si-kovesi-a-da

Leave a Response