|vineri, martie 31, 2017
  • Follow Us!

Vâlcea și Olt, două județe neprofitabile 

16-17-olt-shutterstock-14-web-465x215

Cele mai mari afaceri din cele două județe aflate în sudul României au probleme financiare. În timp ce combinatul petrochim Oltchim Râmnicu Vâlcea este în insolvență, Alro Slatina are pierderi serioase.

În ultimii ani, economiile celor două județe nu au înregistrat evoluții bune, din contră acestea au ajuns să fie codașe.  Judeţul Olt a avut în 2015 un Produs Intern Brut pe locuitor de 4.857 de euro, în timp ce Vâlcea înregistrează o cifră mai mare, de 6.007 euro, potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).

La acest indicator, Vâlcea se află pe locul 3 în regiunea Sud-Vest Oltenia, după Gorj (cu PiB/locuitor de 8.203 euro) şi Dolj (6.135 euro). Olt ocupă penultimul loc, un PIB/locuitor mai mic, de 4.328 euro, având judeţul Mehedinţi.
În 2015, PIB-ul judeţului Vâlcea a urcat cu 5,2%, iar Olt a avut o creştere mai mică, de 4,7%. Pentru anul în curs, CNP anticipează că în Olt, PIB va avansa cu 4,6%, iar PIB/locuitor va atinge 5.229 euro, iar în Vâlcea, pe fondul unei creşteri economice de 4,2%, PIB/locuitor va ajunge la 6.410 euro.

Paradoxal, Olt are un salariu mediu net mai mare, 1.705 lei/lună, faţă de 1.415 lei/lună, cât este în Vâlcea. La acest capitol, Olt se situează pe al doilea loc în regiune, după Gorj (1.892 lei/lună).
Între cele două judeţe există o diferenţă destul de semnificativă şi la rata şomajului: 7,8% în Olt comparativ cu 4,5% în Vâlcea. Astfel, în Olt muncesc salariaţi mai puţini (64.100 numărul total), dar mai bine plătiţi decât în Vâlcea (unde numărul salariaţilor se ridică la 72.700).

Vâlcenii şi oltenii aşteaptă o minune de la CNADNR

Cele două județe stau prost și la capitolul infrastructură. Locuitorii din judeţele Vâlcea şi Olt nu beneficiază de niciun tronson de autostradă. În ultimii 15 ani, foştii miniştrii ai Transporturilor şi directori din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi și Drumuri Naţionale din Români au promis autostrada Piteşti-Sibiu şi drumul expres Piteşti-Craiova, proiecte aflate în prezent la faza de studii de fezabilitate.

În următoarea perioadă, vâlcenii vor afla dacă legătura cu autostrada Piteşti-Sibiu, respectiv breteaua de legătură va fi drum expres sau drum naţional. Judeţul Olt ar fi trebuit să beneficieze de autostrada sau de drumul expres Piteşti-Craiova, proiect promis încă din perioada 2007-2008. În prezent, judeţul Olt beneficiază de DN 6 (E70), legătura rutieră între oraşele Piteşti-Slatina-Craiova, DN 54 – Corabia – Caracal, DN 64: Caracal – Piatra Olt şi DN 67B: Făgețelu – Dobroteasa – Vulturești.

Cel mai mare business din Vâlcea, în insolvență

Combinatul petrochimic Oltchim Vâlcea a fost înființat în 1966 sub denumirea de Combinatul Chimic,  iar din 1990 compania funcționează sub forma de societate comercială pe acțiuni în conformitate cu Hotărârea Guvernului 1213/1990, prin încorporarea integrală a patrimoniului fostului combinat chimic. Oltchim a devenit o companie publică în anul 1997 prin listarea la Bursa de Valori București. Din cauza problemelor financiare combinatul Oltchim a intrat în insolvență în ianuarie 2013.  În 2015, compania a înregistrat cel mai bun indicator EBITDA din 2008 până în prezent, respectiv 9,6 milioane de euro, faţă de rezultatul negativ de 9,1 milioane lei din 2014. Cifra de afaceri a crescut cu 18%, ajungând la 167 de milioane de euro. Investiţiile de anul trecut s-au ridicat la 3,8 milioane de euro, fiind realizate din surse proprii.  Pentru anul 2016, combinatul estimează obţinerea unei cifre de afaceri de 168 milioane de euro (creştere cu 0,5%) şi un profit operaţional EBITDA de 12,2 milioane de euro (creştere cu 27%).  Totodată, combinatul a primit trei scrisori de intenţie pentru privatizare din partea unei companii din China şi a două din România, au declarat, reprezentanţii companiei. Dar până când va exiasta o ofertă concretă de preluare, compania rămâne în insolvență și funcționează cu un număr mult mai mic de angajați, față de perioada lui de glorie.

În schimb, sunt câteva companii care au success în județ și provin din industria panificației și a morăritului.  Anul 2014, a fost unul profitabil pentru Velrom, parte a unuia dintre cele mai cunoscute nume din industria de panificaţie – Vel Pitar. Compania a înregistrat o cifră de afaceri de 32 de milioane de lei, cu 33% mai mult faţă de 2013. Tot în 2014, compania a trecut pe profit. Şi la nivelul grupului s-au înregistrat rezultate bune: cifra de afaceri obţinută de Vel Pitar a fost de 305 milioane de lei, cu 1,5% mai mult decât în 2013. Totodată Vel Pitar este și cel mai mare angajator din județ. Compania are peste 2.400 de angajați. Un alt jucător important din industria de panificație și care își desfășoaraă activitate în Vâlcea este Boromir. 2014 a fost un an de revenire pentru Boromir. În același an, acţionarii Amylon Sibiu, companie controlată de Constantin Boromiz, au aprobat fuziunea prin absorbţie cu firma Moara Cibin, cea mai valoroasă firmă listată pe bursă din grupul Boromir. Omul de afaceri Boromiz a demarat acest proces de fuziune pentru a-şi consolida afacerile. Astfel, în 2014, societatea a trecut pe profit (1,7 mil. lei) şi a obţinut o cifră de afaceri de 239 de mil. lei, cu 8% mai mult decât în 2013. Cea mai importantă investiție făcută în județ fiind ridicarea unei fabrici în Piatra Olt de către Prolyte Products, parte a Prolyte Group din Olanda, companie specializată în realizarea de structuri ușoare din aluminiu destinate organizării de evenimente publice.  Investiția totală pentru noua unitate de producție depășește 18 milioane de lei și a fost realizată în cadrul unui proiect co-finanțat din fonduri europene, cu susținerea EximBank. Construcția fabricii, ce se întinde pe o suprafaţă de 5.000 metri pătraţi și care va genera până la 500 de locuri de muncă, a  fost demarată în vara anului trecut.

Pierderi de 24 de miloane de lei

Alro Slatina, cel mai mare producător de aluminiu din Europa continentală (excluzând Rusia şi Peninsula Scandinavică), dar și cel mai important business din Olt, a înregistrat o pierdere netă de 24 de milioane de lei, în 2015, comparativ cu 108,6 milioane de lei, cifră de afaceri înregistrată în 2014. Business-ul a crescut la 2,3 miliarde de lei, de la 2 miliarde de lei, în anul anterior. Rezultatele financiare finale ale Alro au fost influenţate negativ de recentele modificări ale legislaţiei privind achiziţia de certificate verzi. Astfel, compania va plăti circa 11 milioane de dolari în plus pentru certificatele verzi aferente anului 2015. În plus, la nivel internaţional, piaţa aluminiului a înregistrat o scădere semnificativă. 

Autor: capital.ro | duminică, 03 aprilie 2016 | 0 Comentarii

Leave a Response