|miercuri, octombrie 18, 2017
  • Follow Us!

îNVIEREA LUI HRISTOS –VIA├×A NOASTRă 

MEDITA├×IE LA SFINTELE PAŞTI:

ÎNVIEREA LUI HRISTOS –VIA├×A NOASTRă

Meditând în mod stăruitor şi profund la Taina învierii lui Hristos şi la posibilitatea învierii noastre, ne dăm seama că acest sentiment lăuntric însufleţeşte fiinţa noastră până în cele mai profunde fibre ale ei şi face ca fiecare om, conştient de însemnătatea Tainei, să găsească, aici şi acum, un sprijin puternic al credinţei şi al nădejdii sale sfinte.
Un glas lăuntric, şoapta inimii noastre, ne vorbeşte din când în când, dar în mod deosebit la Sărbătoarea Sfintelor Paşti, despre adevărul învierii; ni-l vesteşte împreună cu îngerii care au strălucit în noaptea învierii la mormântul Domnului (Matei 28,6); ni-l mărturiseşte împreună cu sfintele femei purtătoare de miresme (Marcu 16,10) şi împreună cu Sfinţii Apostoli. O mărturie nemuritoare (permanentă) a învierii lui Hristos Mântuitorul o aduce lumii Biserica creştină, care străbate istoria de două mii de ani, trezind în mintea şi inima fiilor săi duhovniceşti (a noastră, a tuturor), aşa cum încercăm să facem şi noi acum, adevărul tainic şi de nedescris al Învierii Domnului Iisus Hristos. Astăzi suntem chemaţi toţi să ne bucurăm, pentru că Fiul lui Dumnezeu, făcându-se om, a călcat moartea; suntem chemaţi să ne bucurăm împreună cu oamenii drepţi şi sfinţi din Vechiul Testament, care trăind cu speranţa venirii lui Mesia, acum au fost şi ei eliberaţi din întunericul necunoştinţei; suntem chemaţi să ne bucurăm şi pentru noi-înşine, care prin Hristos cel înviat, ni s-a dat binecuvântarea să fim reaşezaţi în adevărata viaţă a harului dumnezeiesc, şi să devenim biruitori asupra suferinţelor şi a morţii, moştenind viaţa veşnică în împărăţia Sa (1 Cor., cap. 15). De aceea Biserica Domnului manifestă şi bucuria noastră sufletească, prin solemnităţile slujbelor pascale, prin rugăciunile şi imnele sale de laudă întrepătrunse (pline) de bucurie: „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne veselim într-însa”.
În Săptămâna Patimilor, noi ne-am străduit să participăm cu duhul credinţei la suferinţele Domnului Iisus Hristos, care a luat asupra Sa păcatele întregii omeniri. Pentru că Evanghelia lui Hristos, patimile, moartea şi învierea Sa reprezintă actul răscumpărător-obiectiv al dragostei dumnezeieşti la care suntem chemaţi toţi oamenii ca să ne împărtăşim din el, pentru ca să avem viaţă din viaţa Lui (Ioan 1, 4-12).
După moartea Sa pe cruce, fiind pus în mormânt şi păzit de ostaşi, după ce a trecut sâmbăta, când se lumina de ziua întâi a săptămânii, Iisus a înviat, ieşind din mormânt, nestricând peceţile (Matei, cap. 28).
În timp ce femeile purtătoare de aromate pătrundeau în grădina mormântului, soarele se înălţa triumfător dinspre muntele Eleonului, iar razele sale imaculate, ca şi scânteile unui foc divin, străbăteau strălucitor întinsele livezi de măslini ale Ierusalimului ucigător de prooroci.
Din ramurile arborilor ale acestor grădini, păsările acelei primăveri se adresau, parcă la figurat, prin cântecul lor aducător de speranţe, întregii naturi învăluită în veşmântul durerii, dar în primul rând ucenicilor Domnului, femeilor purtătoare de mir, care mergeau la Mormânt să caute pe Hristos-Domnul, Cel îngropat, precum şi tuturor oamenilor dornici de triumful adevărului asupra minciunii, se adresau zic, la figurat, cu acele versuri zicând: „Bucuraţi-vă”! De fapt, în acelaşi timp, când sfintele femei se întorceau de la mormânt, entuziasmate şi pline de emoţii, ca să vestească ucenicilor că Domnul este viu (Luca, cap.24), Iisus însuşi le-a întâmpinat cu acelaşi salut plin de biruinţă: Bucuraţi-vă! Iar ele, luminate acum de adevărul învierii, s-au apropiat de El, cu credinţă şi smerenie, au cuprins picioarele lui Iisus şi I-s-au închinat (Matei 28,9). Bucuraţi-vă, vă spunem şi noi acum, pentru că în lume a răsărit, şi răsare mereu, acelaşi Soare dătător de lumină spirituală şi de viaţă! Bucuraţi-vă, pentru că azi are posibilitatea să revină la viaţă, împreună cu Hristos –Mântuitorul întreaga făptură înzestrată cu viaţă raţională, dar amorţită până acum din cauza înstrăinării de Cuvântul vieţii (Logosul divin), care este izvorul vieţii noastre şi al întregii zidiri! Bucuraţi-vă, vă spunem, pentru că aşa cum Dumnezeu, în prima fază a aducerii făpturii din haos la existenţă, a zis: „Să fie lumină, şi a fost lumină”! (Fac. 1,3), la fel şi acum, şi în permanenţă, prin lumina învierii lui Hristos se propagă în lume şi în viaţa (fiinţa) oamenilor lumina cunoştinţei de Dumnezeu, lumina bucuriei, lumina înfrăţirii şi puterea (forţa) iubirii şi a unirii tuturor în Hristos-Iisus, Cel pururi viu şi prezent în viaţa noastră şi peste tot în lume (în univers) (Efes. 1,10; Gal. 3,28). Acest fapt fundamental a avut şi are loc prin Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, care a fost şi este mai înainte de  toate, şi toate prin El sunt aşezate; „El este Capul trupului, al Bisericii; El este Începutul, Întâiul născut (şi înviat din morţi), ca să fie El cel dintâi întru toate. Căci în El a binevoit (Dumnezeu) să sălăşluiască toată plinătatea dumnezeuirii, şi printr-însul toate cu Sine să le împace, fie cele de pe pământ, fie cele din ceruri, făcând pace prin El, prin sângele crucii Sale” (Colos. 1,17-20) şi a Sfintei învieri.
Iată de ce, fraţilor  prea iubiţi, Învierea lui Hristos şi sărbătoarea Sfintelor Paşti reprezintă bucuria primordială a întregii lumi. Dar această bucurie ne este adresată nouă, creştinilor, în primul rând, ca să ne ridicăm, prin harul învierii lui Hristos din moartea păcatului la demnitatea de fii ai lui Dumnezeu, prin har. În acest fel, prin învierea Lui, împărăţia lui Dumnezeu se răspândeşte în mod conştient asupra întregii făpturi, pentru ca Dumnezeu să fie toate în (noi) toţi. (1 Cor. 15,28).
Vă invit, să ne amintim mereu de cuvintele Domnului Iisus Hristos, prezentate în dialogul Său avut cu Marta –sora lui Lazăr din Betania, când spunea: „Eu sunt învierea şi viaţa; cel ce crede în Mine nu va muri în veac” (Ioan 11,25-26). Iar cu altă împrejurare, vorbind Iisus despre puterea Sa supranaturală, îi încredinţa pe ascultătorii Săi zicând: „Adevărat zic vouă: cel ce ascultă cuvântul Meu şi crede în Cel ce m-a trimis pe Mine are viaţă veşnică şi la judecată nu va veni, ci s-a mutat din moarte l viaţă” (Ioan,5,24).
Întemeiaţi pe mărturiile evanghelice, despre învierea Domnului şi despre puterea harului divin prezent în lume după învierea lui Hristos, noi, creştinii, vom avea toţi bucuria să cunoaştem cât de adevărată este credinţa întemeiată pe acea Iubire divină, care a biruit moartea şi a dat viaţă tuturor celor din morminte.
Să nu scăpăm din vedere, că sfânta Biserică ne îndeamnă pe toţi la Sfintele Paşti să ne bucurăm de Ziua Învierii, „Şi să ne luminăm cu prăznuirea, şi unul pe altul să ne îmbrăţişăm. Să zicem fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi; să iertăm toate pentru Înviere. Şi aşa să cântăm: Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”.

            Vă adresăm tuturor de Sfintele Paşti, din partea Mânăstirii Dintr-un Lemn, salutul creştinesc de biruinţă: HRISTOS a ÎNVIAT! şi depline bucurii în viaţă.

Arhimandrit Chesarie Gheorghescu

8 Aprilie 2007

la Mânăstirea Dintr-un Lemn -Vâlcea

Leave a Response