„Bunătatea este darul lui Dumnezeu revărsat prin Duhul Sfânt asupra omului. Darul acesta trebuie preţuit cum se cuvine, îmbogăţit, cultivat, desăvârşit, în aşa fel încât să devină cu adevărat virtute, integrată firesc fiinţei, podoabă a personalităţii creştinului, roadă a lucrării Duhului Sfânt (Galateni 5, 22). Bunătatea omului, împărtăşire din bunătatea lui Dumnezeu, rodeşte minunat în lume în zilele acestea când sufletele noastre lucrează înmulţirea binelui în lume, la care e chemat omul”, a subliniat părintele protoiereu Ioan-Silviu Cârstea.