Luna trecută, senatorul PSD Laurenţiu Coca a adresat o interpelare ministrului Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, privind soarta complexului salmonicol Brădişor: „Complexul Salmonicol Brădişor se află la aproximativ 60 de kilometri depărtare de Râmnicu Vâlcea, pe lacul de acumulare cu acelaşi nume fiind unicat în ţară. Este o păstrăvărie plutitoare, cu opt platforme spectaculoase ca mărime întinzându-se pe aproximativ un hectar, cu bazine de 2-3 metri. Păstravaria Brădişor a rămas cel mai mare producător de păstrăv din ţară, anual aici se produc aproximativ 120 de tone de peşte, dintre care 80 de tone sunt destinate excluziv comercializării. Hrana folosită fiind una ecologică, după cum relatează directorul complexului Gheorghe Cerbu, adusă dintr-o ţară membră a Uniunii Europene, care nu influenţează calitatea apei brute din lac, analizele şi studiile de impact asupra poluării făcute de-a lungul timpului demonstrând acest lucru. După cele relatate, vă rog domnule ministru să ne comunicaţi care este soluţia pentru salvarea acestui complex în viziunea ministerului pe care îl conduceţi".
Problema închiderii acestei păstrăvării s-a pus încă din 2005, reprezentanţii Direcţiei Apelor şi cei de la Mediu considerând că aceasta nu corespundea normelor europene. De vină ar fi mâncarea pe care angajaţii de la Complexul Salmonicol o dau peştilor, despre care s-a spus că ar polua apa care ajunge la robinetele râmnicenilor. „Conform legilor Apelor Române, există un articol care interzice furajarea păstrăvilor din lacul de acumulare unde există sursă de apă potabilă a unei localităţi. Astfel, dacă respectăm legea, şi ea trebuie respectată, este posibil ca păstrăvăria să fie închisă. Hrana pe care noi o folosim este una ecologică, adusă dintr-o ţară membră a Uniunii Europene şi, deci, ea nu influenţează calitatea apei brute din lac", spune Gheorghe Cerbu, directorul complexului.
Web Design by DowMedia
