|sâmbătă, ianuarie 16, 2021
  • Follow Us!

Acţionarul minoritar PCC vrea ca Oltchim să renunţe la producţia de PVC 

Wojciech Zaremba şi-a dat din nou arama pe faţă la o conferinţă de presă la Bucureşti

Acţionarul minoritar PCC
vrea ca Oltchim să renunţe
la producţia de PVC

• Raiffeisen Capital&Investment, pe partea financiară, şi Freshfield Bruckhaus Deringer şi SCPA Vilau&Mitel, pe partea legală, au demonstrat că SC Oltchim SA nu este firmă în dificultate în sensul reglementărilor comunitare

Petre Coman

Pentru a treia oară în ultimele şase luni, reprezentanţii Petro Carbo Chem SE (companie care deţine peste 12% din SC Oltchim SA) au organizat o conferinţă de presă la Bucureşti, fără a invita şi mass-media din judeţul Vâlcea, având în vedere subiectul extrem de important pentru opinia publică vâlceană. Joi, 10 decembrie, la Hotelul Crowne Plaza din Bucureşti, PCC a susţinut conferinţa de presă la care au participat printre alţii Wojciech Zaremba, Adam Lamentowicz, şi Livia Constantinescu, de la firma de avocatura PLA Piper.

În principal, Wojciech Zaremba, directorul de dezvoltare de la PCC, a insistat de mai multe ori pe „ideea” ca SC Oltchim SA să nu mai producă PVC şi să se concentreze pe sodă caustică, polioli şi investiţii green-field. Wojciech Zaremba a mai spus că are un plan de afaceri şi restructurare a Oltchim, însă atunci când a venit vorba să prezinte câteva date şi cifre concrete, Zaremba s-a eschivat şi a încercat să paseze problema pe umerii unui ageamiu în domeniul economico-financiar. Din nou, Wojciech Zaremba a punctat la final spunând că Oltchim nu poate face faţă concurenţilor grei de PVC de pe piaţa europeană şi a „recomandat” ca SC Oltchim SA să se reorienteze către… produsele de nişă.  

Zaremba visează la noi planuri de afaceri pentru Oltchim

Într-un comunicat de presă care a fost înghiţit pe nemestecate de presa centrală, PCC precizează următoarele: „PCC SE, principalul acţionar minoritar la Oltchim SA, solicită elaborarea de urgenţă a unei noi strategii de afaceri pentru Oltchim, măsură imperios necesară în special în contextul investigaţiilor pe care Comisia Europeană (CE) le desfăşoară în prezent la Oltchim. PCC a luat cunoştinţă de documentul publicat de Comisia Europeană în data de 1 decembrie, care arată că CE a analizat în detaliu măsurile de sprijin preconizate de statul român în favoarea Oltchim şi şi-a exprimat deja faţă de autorităţile române îndoielile cu privire la faptul că aceste măsuri nu implică ajutor de stat.

Documentul confirmă îngrijorările exprimate în repetate rânduri de PCC şi semnalate conducerii Oltchim, autorităţilor române şi, prin intermediul presei, opiniei publice din România, că măsurile avute în vedere de statul român pentru sprijinirea Oltchim ar putea încălca reglementările europene în domeniu şi pot avea consecinţe negative asupra activităţii curente şi viitoare la Oltchim. Documentul Comisiei Europene este versiunea publică a documentului trimis autorităţilor române în data de 15 septembrie 2009 cu privire la prima investigaţie iniţiată de Comisie referitor la măsurile de sprijin pentru Oltchim: o conversie în acţiuni a datoriei Oltchim către AVAS, în valoare de aproximativ 135 de milioane euro, şi o garanţie de stat care acoperă 80% dintr-un împrumut comercial în valoare de 424 de milioane euro, care ar urma să fie utilizat pentru modernizarea societăţii şi pentru investiţii ulterioare.

După cum se arată în documentul CE, Comisia are îndoieli că aceste măsuri nu reprezintă ajutor de stat. Comisia consideră că există indicii clare că Oltchim este o firmă aflată în dificultate, cu rezultate negative considerabile la sfârşitul anului 2008. De asemenea, Comisia are îndoieli cu privire la credibilitatea şi viabilitatea planului de afaceri propus de conducerea Oltchim. Potrivit CE, un element suplimentar de ajutor de stat ar putea proveni din faptul că, aparent, statul nu a perceput nicio dobândă şi niciun fel de penalităţi de întârziere cu privire la datoria publică restantă a Oltchim. În concluzie, Comisia consideră că pachetul de măsuri de sprijin avute în vedere de statul român în favoarea Oltchim ar trebui evaluat în întregime pentru a stabili dacă fiecare dintre măsurile respective include ajutor de stat.

În motivaţia deciziei de a iniţia investigaţia oficială la Oltchim, Comisia Europeană avertizează că neexecutarea datoriei Oltchim şi neacumularea dobânzii pentru datoria către AVAS afectează bugetul de stat şi implică bani publici. PCC la rândul său a avertizat că acumularea de noi datorii de către Oltchim, adăugată creanţelor existente, ar putea pune compania în pericol de faliment şi ar avea consecinţe grave asupra angajaţilor şi acţionarilor companiei. PCC SE a insistat în repetate rânduri cu privire la importanţa şi necesitatea de a identifica soluţii economice reale pentru Oltchim şi de a elabora un program de restructurare profundă a companiei.

PCC a propus soluţii viabile de business ca o alternativă la soluţia propusă de conducerea Oltchim, bazată pe achiziţia Arpechim şi prezentată ca fiind singura soluţie capabilă să asigure ieşirea companiei din situaţia actuală dificilă. PCC SE a arătat că soluţia propusă de conducerea Oltchim este o investiţie riscantă şi costisitoare, care poate pune Oltchim în real pericol de faliment. Ca alternativă, PCC a propus reorientarea producţiei Oltchim către produse de nişă. În contextul celor două investigaţii iniţiate de Comisia Europeană la Oltchim, PCC atrage din nou atenţia că se impune de urgenţă elaborarea unui nou plan de afaceri pentru Oltchim, pentru a putea ajuta compania să iasă din situaţia critică actuală”.

PCC a contestat un act al Eximbank care… nu exista

Se ştie că PCC a solicitat luna trecută suspendarea actului administrativ emis de Eximbank, şi care privea emiterea de garanţii pentru împrumutul de 49,6 milioane de euro, care ar fi fost contractat de SC Oltchim SA. Numai că Jana Popovici, manager la Departamentul Juridic de la Eximbank spune că cererea de suspendare a actului administrativ formulată de PCC se bazează, exclusiv, pe informaţii din presă. „Acest fapt este cu atât mai curios cu cât petenta este acţionar, chiar dacă este un acţionar minoritar, în SC Oltchim SA, în calitate de potenţial beneficiar al actului administrativ despre care presupune că ar fi fost emis. Faţă de calitatea sa de acţionar, reclamanta ar fi în măsură să cunoască din surse autorizate, şi nu din presă, că o scrisoare de garanţie a statului, avînd conţinutul clamat de reclamantă, nu a fost încă emisă.

Într-adevăr, Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări (CIFGA), la data de 18 mai 2009, a analizat cererea SC Oltchim de emitere a unei scrisori de garanţie a statului pentru suma de 49,6 mil. Euro pentru garantarea unui credit în valoare de 62 milioane euro destinat preluării şi repunerii în funcţiune a activităţii de petrochimie de la Petrom Sucursala Arpechim Piteşti, în vedrea funcţionării la capacitate în condiţii de eficienţă dar, în considerarea normelor europene cu privire la ajutorul de stat, pe care le invocă şi reclamanta în cererea de faţă, CIFGA a hotărât numai emiterea unei scrisori de intenţie, pe care o ataşăm prezentei.

În scrisoarea de intenţie, aprobată prin Hotărârea CIFGA nr. 78/18 mai 2009 se precizează următoarele: «La cererea Societăţii Comerciale Oltchim SA vom putea acorda o Garanţie pentru companii după îndeplinirea de către OLTCHIM SA  a următoarelor condiţii: prezentarea de către OLTCHIM SA  a avizului Comisiei Europene din care să rezulte că acordarea garanţiei în nume şi cont stat nu constitui ajutor de stat sau este un ajutor autorizat, iar în situaţia în care acest aviz nu va fi emis de Comisia Europeană, SC OLTCHIM SA va prezenta opinia unei instituţii autorizate din care să rezulte că acordarea garanţiei în nume şi cont stat nu este susceptibilă a fi ajutor de stat.

Situaţia economico financiară a SC OLTCHIM SA şi solicitarea de garantare să respecte condiţiile impuse de EximBank pentru acest tip de operaţiuni». În finalul scrisorii de intenţie se precizează următoarele: «Această scrisoare de intenţie este valabilă 90 de zile de la data emiterii (N.B. valabilitatea scrisorii a expirat la data prezentei) şi nu reprezintă, în nici un caz, o garanţie sau un angajament de garantare asumat de EximBank în numele şi contul statului». PCC cunoaşte, desigur, situaţia de fapt, aşa cum am prezentat-o mai sus. Avînd în vedere că aceasta s-a adresat cu pângeri similare tuturor factorilor de decizie economico-financiară ai statului, precum şi Comisiei Europene, concluzia firească este aceea că reclamanta acţionează pentru stoparea emiterii vreunui act administrativ de natura celui care ar fi putut să fie actul administrativ a cărui suspendare face obiectul prezentei cauze.

În ceea ce priveşte instituţia suspendării executării actului administrativ, vă rugăm să observaţi că, potrivit art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr 554/2004, suspendarea executării actului se poate cere «în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente». În cauză, PCC nu ar fi prejudiciată prin emiterea unei asemenea act administrativ. Dimpotrivă, prin utilizarea unui credit de investiţii garantat cu o scrisoare de garanţie a statului, SC OLTCHIM SA ar avea un profit, de care ar beneficia în mod direct şi reclamanta, în calitatea sa de acţionar al societăţii.

Pentru a justifica cererea de suspedare şi producerea unei pagube iminente, PCC foloseşte, în principal, următoarele argumente: nelegalitatea emiterii unei scrisori de garanţie a statului pentru OLTCHIM SA, în temeiul Norma nr. 104/2009 aprobate prin Hotărârea CIFGA nr. 104/2009; separarea emiterii unor garanţii de stat în două pachete diferite este arbitrară; valoarea creditului care ar urma să fie contractat de OLTCHIM SA şi pentru care s-ar  emite actul administrativ pentru aprobarea scrisorii de garanţie, va depăşi valoarea unui credit, stabilit în conformitate cu Hotărârea CIFGA nr. 104/2009.

Aceste argumente precum şi celelale de acelaşi tip, prezentate pe larg în acţiune,  sunt lipsite de orice relevanţă pentru motivarea unei eventuale pagube iminente a reclamantei, în cazul în care s-ar fi emis o decizie a CIFGA de aprobare a emiterii a unei scrisoari de garanţie de acest tip”, se mai precizezază în întâmpinarea formulată de Eximbank.

Privatizarea ZAK Polonia cu PCC, un eşec total

În anul 2006, PCC a încercat să preia într-o procedură de privatizare un complex petrochimic ZAK. Prin intervenţia energică a autorităţilor, inclusiv a unor senatori, s-a reuşit blocarea preluării de către PCC a acestei companii de stat, iar în acest moment statul polonez se află în plin proces cu PCC pentru anularea procedurii de privatizare a ZAK. Începând cu luna ianuarie 2009 au fost reluate demersurile în vederea stabilirii unor întâlniri informale şi preconsultări cu Comisia Europeană privind cazul SC Oltchim SA şi programul de măsuri propus de managementul SC Oltchim SA pentru îmbunătăţirea situaţiei financiare a companiei.

Acest program constă în principal în trei măsuri: achiziţionarea activităţii de petrochimie de la Petrom SA Sucursala Arpechim Piteşti; convesia datoriei înregistrate faţă de AVAS în acţiuni; investiţii pentru optimizarea funcţionării celor două platforme petrochimice: Arpechim şi SC Oltchim SA. În urma documentaţiilor trimise către Comisie, au avut loc întâlniri directe, informale, între reprezentanţii autorităţilor române, ai SC Oltchim SA şi ai Comisiei Europene – Directoratul General pentru Competiţie. În urma acestor discuţii şi preconsultări, în data de 5 iunie 2009 s-a transmis către Comisia Europeană o prenotificare privind măsurile avute în vedere în cazul SC Oltchim SA.

Urmare transmiterii prenotificării, în data de 11 iunie 2009 a avut loc o nouă întâlnire informală între reprezentanţii autorităţilor române, ai SC Oltchim SA şi ai Comisiei Europene. CE a înţeles necesitatea implementării în cel mai scurt timp posibil a măsurilor, într-o manieră care să presupună o procedură expeditivă de aprobare şi implementare. Faţă de documentaţia înaintată, reprezentanţii Comisiei Europene au înţeles că SC Oltchim SA nu a fost firmă în dificultate la 1 iulie 2008.

În acest context, Comisia Europeană a recomandat următoarele: măsurile privind acordarea unei garanţii de 49,6 milioane euro pentru un credit în valoare de 62 milioane euro necesar SC Oltchim SA pentru preluarea unităţii de petrochimie, repornirea acesteia şi pentru capital de lucru să fie implementate conform schemei de ajutor de stat aprobate pentru România conform Cadrului de lucru temporar pentru măsurile de ajutor de stat pentru a sprijini accesul la finanţare în actuala criză economică şi financiară; înaintarea unei notificări către Comisia Europeană cu măsuri ce nu implică elemente de ajutor de stat.

PCC negocia cu OMV pe la spate pentru preluarea Arpechim Piteşti

Una din cele mai importante investiţii ale SC Oltchim SA este achiziţionarea activităţii de petrochimie de la Petrom SA Sucursala Arpechim Piteşti. Acesta este principalul furnizor de materii prime al SC Oltchim SA. Pentru achiziţionarea activităţii de petrochimie de la Sucursala Arpechim Piteşti, SC Oltchim SA a intrat în negocieri cu Petrom SA încă din anul 2007.  În timp ce SC Oltchim SA negocia cu Petrom preluarea petrochimiei de la Arpechim, PCC s-a dus la Viena, la OMV, ca să trateze direct preluarea petrochimiei. În aceasta conjuntură, Zaremba declara în presă că preluarea de către PCC a petrochimiei de la Arpechim ar da PCC un ascendent serios pentru câştigarea privatizării la SC Oltchim SA.

Pentru a bloca conversia creanţei AVAS în acţiuni, Waldemar Preussner a propus directorului general Constantin Roibu să colaboreze cu PCC astfel încât SC Oltchim SA să dea statul în judecată în legătură cu creanţa AVAS, astfel încât societatea să nu mai plătească această datorie. Faţă de refuzul de a colabora cu PCC, acesta a solicitat schimbarea directorului general Constantin Roibu, convocând şedinţa din 11 octombrie 2008 a adunărilor generale ale acţionarilor SC Oltchim SA. În urma trecerii pachetului de acţiuni de la AVAS la Ministerul Economiei, PCC vine cu o nouă cerere de schimbare a directorului general Constantin Roibu, convocând o adunare generală pentru data de 30 martie 2009.

Dacă în anul 2007 şi chiar în anul 2008, PCC declara că este interesat de preluarea SC Oltchim SA, acţiunile sale având ca scop vădit menţinerea unui preţ de achiziţie cât mai mic, criza economică a determinat o schimbare a strategiei, scopul actual al PCC fiind acela de a elimina concurentul SC Oltchim SA din competiţia cu PCC Rokita din Polonia, deţinut de PCC. În acest context, PCC a organizat o conferinţă de presă în Bucureşti, în data de 3 martie 2009, în care Wojcieh Zaremba, în numele PCC, a susţinut că SC Oltchim SA este în faliment. Acuzaţia este deosebit de gravă, deoarece, într-un context de criză, atât băncile, cât şi partenerii de afaceri sunt foarte sensibili la asemenea ştiri.

Pentru a nu fi acuzat de intenţia de eliminare a unui competitor, Wojciech Zaremba afirma că PCC este interesat să investească în SC Oltchim SA şi că are fondurile necesare ca urmare a vânzării diviziei de transporturi (PCC Rail) către Deutsche Bahn Schenker. Însă, aceste afirmaţii sunt contrazise de declaraţiile proprietarului şi preşedintelui Grupului PCC făcute în media din Polonia, care declara în 11 martie 2009 (la o săptămână după conferinţa de presă din Bucureşti) că PCC intenţionează să investească doar în industria chimică din Polonia, că nu are intenţia de a investi în România şi că nu este interesat de preluarea SC Oltchim SA, precizând şi că tranzacţia cu Deutsche Bahn Schenker va fi finalizată doar în iulie 2009.

Prin urmare, contrar declaraţiilor de la începutul lunii martie, PCC nu avea resurse financiare disponibile pentru a susţine, aşa cum a declarat, un program achiziţie şi restructurare al SC Oltchim SA. În ultima perioadă, PCC a extins campania pentru eliminarea competitorului SC Oltchim SA şi în media internaţională de specialitate. În acest cotext, PCC a transmis două comunicate către ICIS News, prin care declara că SC Oltchim SA este falimentară şi se va închide. Asemenea acuzaţii au avut efecte imediate asupra activităţii SC Oltchim SA.

Ca o consecinţă, clienţii şi furnizorii importanţi ai SC Oltchim SA şi-au manifestat îngrijorarea şi chiar au solicitat garanţii de livrare şi de plată pentru continuarea colaborării. În plus, astfel de acţiuni de preluare abuzivă a unor firme de stat nu sunt străine PCC, aceasta fiind implicată într-un scandal în acest sens din Polonia.

PCC a manifestat un „interes constant” pentru Oltchim

În vederea sprijinirii SC Oltchim SA, strategia privind dezvoltarea societăţii şi măsurile referitoare la aceasta a fost aprobată prin memorandum în şedinţa de guvern din data de 15 iulie 2009. Faţă de această strategie, în data de 17 iulie 2009, România a transmis către Comisia Europeană o notificare privind încadrarea ca măsuri ce nu implică elemente de ajutor de stat, pentru următoarele măsuri referitoare la SC Oltchim SA: majorarea capitalului social al SC Oltchim SA prin conversia în acţiuni a creanţei AVAS faţă de societate, în valoare de 134,5 milioane euro, cu acordarea dreptului de preferinţă pentru acţionarii minoritari; acordarea unor garanţii ale statului, în valoare totală cumulată de 339,2 milioane euro, necesare angajării de către SC Oltchim SA a unor credite bancare, în valoare cumulată de 424 milioane euro, pentru realizarea programului de investiţii în perioada 2010-2012.

Ca urmare a demersurilor SC Oltchim SA pentru eficientizarea activităţii, în data de 6 iulie 2009, PCC a transmis la Ministerul Economiei precum şi la primul ministru, Ministerul Finanţelor Publice şi la AVAS scrisoarea de intenţie pentru iniţierea procesului de privatizare al SC Oltchim SA. Interesul PCC pentru privatizarea SC Oltchim SA a fost manifestat încă de la bun început, când acesta, ca proaspăt acţionar al SC Oltchim SA, a transmis către AVAS o scrisoare prin care arată că susţine conversia creanţelor în acţiuni, este interesat să subscrie pentru a-şi menţine cota, fiind interesat şi de preluarea SC Oltchim SA. Deşi în scrisoarea de intenţie pentru iniţierea procesului de privatizare al SC Oltchim SA, din data de 6 iulie 2009, PCC se arăta foarte interesată de susţinerea dezvoltării SC Oltchim SA şi de implementarea unor soluţii care să sprijine societatea, acţiunile realizate de către PCC, în calitate de acţionar minoritar şi investitor interesat de preluarea SC Oltchim SA, dovedesc cu totul altceva.

Dacă statul român ar fi privatizat SC Oltchim SA înainte de diminuarea de capital, când deţinerile sale erau de 95% din acţiunile SC Oltchim SA, la valoarea capitalizării bursiere din noiembrie 2007, pachetul de acţiuni ar fi valorat circa 960 milioane euro, ca valoare de bursă. Această valoare urma să fie diminută cu gradul de îndatorare al societăţii, astfel încât valoarea pachetului de acţiuni deţinute de stat în procesul de privatizare ar fi valorat aproximativ 250 milioane euro. Pentru a bloca majorarea capitalului social, PCC a tergiversat adoptarea unor hotărâri de majorare a capitalului social în adunările generale extraordinare ale acţionarilor SC Oltchim SA, sub diverse motive. Trebuie precizat că în şedinţa consiliului de administraţie al SC Oltchim SA din 18 aprilie 2008, Waldemar Preussner a propus ca majorarea de capital la SC Oltchim SA să se realizeze doar prin aport al acţionarilor minoritari, iar creanţa statului faţă de SC Oltchim SA să fie negociată la un preţ cu discount.

În acest fel, PCC urmărea practic o diminuare a participaţiei statului prin aport din partea acţionarilor minoritari. Prin acest mecanism, cu un aport de numai 5 milioane euro, PCC ar fi preluat controlul asupra SC Oltchim SA, ceea ce ar fi determinat, implicit, o privatizare a societăţii fără licitaţie. În plus, în aceeaşi şedinţă, Waldemar Preussner (preşedinte şi proprietar unic al PCC) a propus amânarea plăţii datoriei faţă de AVAS, prin intrarea în negocieri şi chiar în litigiu cu AVAS privind valoarea de piaţă a creanţei, deşi nu putea ignora faptul că, potrivit legislaţiei în vigoare, statul (prin AVAS, în cauză) nu putea vinde o creanţă sub valoarea nominală a acesteia. Aceste susţineri sunt deosebit de importante în analiza interesului real şi al seriozităţii declaraţiilor de intenţie ale PCC, conform cărora acesta ar fi interesat în mod real de SC Oltchim SA.

Dacă va deveni majoritar la Oltchim, PCC se va sustrage plăţii creanţei AVAS

Este evident că, în situaţia în care PCC ar deveni acţionar majoritar la SC Oltchim SA, în urma procesului de privatizare, primul pas ar fi acela de a contesta creanţa AVAS, cu scopul de a se sustrage de la plata acesteia. De fapt, PCC nu este de acord cu preluarea petrochimiei şi realizarea planului de investiţii, pentru ca SC Oltchim SA să devină o societate falimentară a cărei valoare de vânzare să fie foarte scăzută. Această opinie rezultă din faptul că doar cu două săptămâni înainte de a trimite scrisoarea privind măsurile propuse de Guvernul României referitor la SC Oltchim SA din data de 21 iulie 2009, PCC şi-a exprimat oficial intenţia de a participa la privatizarea SC Oltchim SA.

Toate măsurile privind SC Oltchim SA se implementează de către autorităţile din România cu respectarea strictă şi prudentă a reglementărilor comunitare în domeniul competiţiei. Nici o măsură nu a fost implementată fără avizul prealabil al Comisiei Europene. Astfel, scrisoarea PCC nu este altceva decât o nouă încercare de amânare a măsurilor pe care autorităţile române le implementează asupra SC Oltchim SA, astfel încât statul să fie forţat în cele din urmă să privatizeze această societate, în condiţii nefavorabile, respectiv înainte de viabilizarea SC Oltchim SA, deci înainte ca aceasta să poată fi vândută la valoarea sa reală, nu la cea aparent scăzută.

În data de 28 iulie 2009, PCC a depus la Comisia Europeană, iar în data de 30 iulie 2009 la Consiliul Concurenţei scrisori prin care contestă măsurile adoptate de statul român pentru ca SC Oltchim SA să fie sprijinit să iasă din actuala situaţie. Opinia PCC în acest sens a fost susţinută printr-o campanie de presă atât internă cât şi internaţională. Este jignitoare pentru autorităţile române opinia indusă de PCC în acest sens, respectiv că România încalcă, din neştiinţă sau cu rea voinţă, prevederile Tratatului CE, atât timp cât autorităţile statului şi-au făcut pe deplin datoria şi au respectat în toate demersurile legate de SC Oltchim SA, legislaţia comunitară. În plus, opinia unei persoane private, fără nici o autoritate, cu privire la încadrarea unor măsuri ca implicând ajutor de stat sau nu, nu are nici o relevanţă şi nici nu merită combătută.

Decizia aparţine Comisiei Europene, care se va pronunţa obiectiv, inependent de opinia autorităţilor române şi, cu atât mai puţin, de opinia PCC. Intenţiile rău-voitoare care au stat la baza scrisorii PCC rezultă evident din afirmaţia acesteia că SC Oltchim SA este firmă în dificultate şi că a fost aşa în ultimii 15 ani. O asemenea afirmaţie dovedeşte clar că PCC nu cunoaşte sau nu înţelege noţiunea de „firmă în dificultate”, aşa cum este aceasta definită de reglementările comunitare. Prin această afirmaţie, datorită unei similitudini între terminologii, PCC încearcă să inducă opinia că dificultăţile cu care s-a confruntat SC Oltchim SA în ultimii cinci ani, ca urmare a specificului activităţii şi industriei din care face parte, şi pe care societatea le-a depăşit cu succes în trecut, sunt elemente care să susţină că SC Oltchim SA este firmă în dificultate în sensul reglementărilor comunitare.

Se impune menţiunea că principalul motiv pentru care România a notificat către Comisia Europeană, în 17 iulie 2009, măsurile privind cazul SC Oltchim SA ca fiind măsuri ce nu implică elemente de ajutor de stat, este acela că Raiffeisen Capital&Investment, pe partea financiară, şi Freshfield Bruckhaus Deringer şi SCPA Vilau&Mitel, pe partea legală, au demonstrat că SC Oltchim SA nu este firmă în dificultate în sensul reglementărilor comunitare.

Leave a Response