|miercuri, octombrie 21, 2020
  • Follow Us!

Asociere între comunele vâlcene 

Primăriile vâlcene nu vor să se asocieze

• Horezu – campion la asocieri pentru atragerea de fonduri

Judeţul Vâlcea riscă să piardă câteva zeci de milioane de euro din cauza câtorva primari care refuză să se asocieze în vederea obţinerii fondurilor europene. Uniunea Europeană este dispusă să ofere oraşelor şi comunelor din România bani pentru realizarea şi reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare, reabilitarea drumurilor, dezvoltarea turismului, transportului etc, cu o singură condiţie: să se asocieze.

Localitatea vâlceană Horezu este campioană în privinţa asocierilor pentru atragerea de fonduri europene, lucru pentru care conducerea oraşului a fost felicitată în mod deosebit la o întâlnire organizată la Palatul Parlamentului, în vederea găsirii unor soluţii pentru atragerea de fonduri structurale.

Refuz de asociere

Primarul din Berbeşti nu are chef să se asocieze cu nimeni, deoarece Consiliul Judeţean nu i-a repartizat decât mărunţiş la împărţirea bugetului, cel din Drăgăşani nu vrea să se asocieze cu primarii din imediata vecinătate, cel din Râmnic nu vrea cu cel din Ghioroiu şi aşa mai departe. În majoritatea cazurilor, motivele invocate sunt subiective. Cinci primării vâlcene şi-au exprimat clar refuzul: Drăgăşani, Berbeşti, Alunu, Grădiştea şi Popeşti, motivele diferind de la caz la caz.

Horezu – în multe asociaţii

La întâlnirea specialiştilor, organizată de Centrul de Resurse pentru participare publică, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a Camerei Deputaţilor şi Catedra de Administraţie Publică a Facultăţii de Drept, Universitatea Craiova a fost invitat să prezinte unul dintre proiectele de asociere de acest fel şi primarul de la Horezu, Gheorghe Niţă, care este de asemenea preşedintele Asociaţiei Depresiunea Horezu şi vicepreşedintele Asociaţiei Oraşelor din România.

„A fost subliniată necesitatea asocierilor, pentru atragerea de fonduri structurale, şi în general, pentru dezvoltarea comunităţilor. Horezu este campioană din acest punct de vedere, face parte din foarte multe asociaţii. Este, de exemplu, membră în Asociaţia Depresiunea Horezu, în Oltenia de Sub Munte, în Asociaţia Centrelor de Ceramică din România, împreună cu alte localităţi vâlcene – Vlădeşti, Lungeşti – şi naţionale, din judeţele Harghita, Mehedinţi, Suceava, etc. Facem parte de asemenea şi din Asociaţia Română a Locuitorilor Centrelor de Ceramică din România.” – spune edilul localităţii.

Oraşul mai face parte de asemenea din Asociaţia Turismului din Oltenia, din Asociaţia Oraşelor din România, ANTREC şi Asociaţia de Turism a Vâlcii. „Mai constituim acum o asociaţie, a primarilor francofili, documentaţia este în curs de elaborare, iar la nivel de judeţ se va mai naşte o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară, la iniţiativa Consiliului Judeţean. Ideea este să gestionăm bugetul împreună, şi, evident, să dezvoltăm turismul” – mai spune primarul Gheorghe Niţă.

Asociere între comunele vâlcene

Asociaţia „Depresiunea Horezu” şi-a demonstrat deja utilitatea la Vâlcea. Din această asociaţie, constituită în anul 2005 fac parte oraşul Horezu şi comunele Costeşti, Măldăreşti, Vaideeni şi Slătioara, localităţi care au avut întotdeauna relaţii administrative, economice, sociale şi culturale, aşezarea având puternice legături istorice.

Asociaţia a luat fiinţă ca urmare a neajunsurilor care afectează capacitatea administrativă a comunelor şi oraşelor mici cu venituri proprii scăzute, resurse manageriale şi tehnice insuficiente, calitatea nesatisfăcătoare a serviciilor oferite comunităţii, imposibilitatea promovării unor proiecte de anvergură, etc.

Una dintre primele iniţiative ale asociaţiei a fost mobilizarea reprezentanţilor administraţiei şi a sectorului privat pentru analizarea potenţialului economic, turistic şi social al zonei, în parteneriat cu Fundaţia Parteneri pentru Dezvoltare Locală, în cadrul unui proiect finanţat de Guvernul Marii Britanii.

Analiza a scos la iveală faptul că regiunea dispune de un important potenţial natural, fapt care a ajutat comunităţile să acceseze mai uşor fonduri europene. Primul proiect depus de asociaţie a privit „Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii generale şi turistice în zona cultural-istorică a Depresiunii Horezu”, în cadrul programului Phare 2004 – 2006 – Coeziune Economică şi Socială.

Proiectul, la care parteneri au fost Consiliul Local Horezu şi consiliile locale ale comunelor Costeşti, şi Măldăreşti are în vedere reabilitarea a 12 obiective, printre care centrul istoric din Horezu, înfiinţarea unui punct de informare turistică, un centru expoziţional de olărit, amenajarea incintei târgului Cocoşul de Hurez, îmbunătăţirea accesului la Centrul de olărit Olari, amenajarea Peşterii Liliecilor, reabilitarea Muzeului Trovanţilor şi multe altele. Costurile eligibile ale proiectului s-au ridicat la 3,9 milioane de euro, în acest moment fiind finalizate lucrările de proiectare şi continuând negocierile pentru obţinerea finanţării.

Alte stiri din editia curenta:

(Actualitate)Singura şansă de supravieţuire a studentului es…
(Sport)Galacticele de la Oltchim Valcea vor înfrunta L…
(Actualitate)Florian Marin şi-a îndeplinit „pofta ce-a…
(Reportaj)Bogdan Gunici – Povestea unui campion al ringur…
(Fapt divers)Curba Morţii – identificată pe DN7
(Sparle si soparle)Sparle si soparle
(Editorial)La Ramnicu Valcea campania electorală va începe…
(Administratie)Asociere între comunele vâlcene
(Politica)Mircia Gutău, pârtie deschisă spre fotoliul de …
(Fapt divers)Bătaie între doi elevi la Colegiul Forestier di…
(Politica)Indexarea trimestrială a pensiilor în raport cu…
(Politica)Deputaţii Vlădoiu şi Frâncu se bat pentru primu…
(Administratie)Săraci mutaţi în casă nouă
(Administratie)Primăria Ramnicu Valcea organizează Balul Pensi…
(Administratie)36 de localităţi din judetul Valcea – cod…


 

 

Leave a Response