|duminică, august 14, 2022
  • Follow Us!

Bere Alutus riscă să fie închisă 

 Bere Alutus riscă să fie închisă

• Sechestru pe întreaga fabrică, pentru datorii de 60 de miliarde • Dacă legislaţia s-ar alinia celei europene fabrica s-ar redresa rapid

Mai multe fabrici mici de bere din întreaga ţară riscă să dispară din cauza datoriilor foarte mari pe care le-au acumulat către stat, din cauza accizelor şi a faptului că legislaţia românească nu face în prezent diferenţiere între producătorii mici şi cei mari. În sensul aprobării unui proiect de lege care s-ar alinia celei europene, aproximativ 80 de sindicalişti, reprezentând trei fabrici mici de bere au pichetat recent sediul Parlamentului. Printre fabricile de bere care ar beneficia de acest lucru este şi Bere Alutus, care a pierdut foarte mult din cauza accizelor. În afară de aceasta ar mai putea beneficia de această lege, fabrica din Roşiori şi cea din Turnu Severin. În această lună sindicaliştii din industria alimentară vor organiza un miting, iar printre problemele dezbătute se numără şi această lege pentru IMM-urile din industria berii. 

Datorii foarte mari

Cele două fabrici au acumulat datorii de milioane de euro în perioada 1990-2003, din care peste 60% reprezintă penalităţi. În total, datoria depăşeşte 2 milioane de euro, sumă care ar putea fi acoperită în patru ani, dar fabricile în cauză nu mai rezistă atâta timp. Mulţi dintre micii producători au fost nevoiţi să contracteze credite pentru a putea plăti datoriile, dobânzile fiind mari. După ce legea în cauză s-a schimbat şi au început să plătească diferenţiat, în funcţie de cantitatea produsă, s-au mai redresat, dar nu au putut plăti toate datoriile. „S-a înţeles greşit că ar fi o pretenţie de ştergere a datoriilor. Este de fapt o schemă de ajutor de stat în cadrul căreia datoriile se reinvestesc. Această schemă nu se aplică îns automat după apariţia legii, ci numai după autorizarea de către Comisia Europeană de Concurenţă.” – spune Nicolae Spiridon, directorul general al SC Bere Alutus SA Râmnicu Vâlcea.  

Fabricile riscă să dispară

În condiţiile în care proiectul nu va fi aprobat, cele trei fabrici riscă să fie închise până la sfârşitul anului. Cei trei producători autohtoni acoperă aproximativ doi la sută din piaţa de bere, procent semnificativ chiar şi pentru Companiile Multinaţionale din industrie. „Aceste societăţi au acumulat datorii din cauza legii privind accizarea berii, care nu s-a realizat în funcţie de capacitatea de producţie, aşa cum erau prevederile europene. La noi, fabrica mică sau multinaţională au plătit la fel, dar societăţile mici au fost afectate. Aprobarea legii ar putea salva cele trei societăţi de bere şi, implicit, aproximativ 800 de angajaţi direcţi şi până la 2.000 auxiliari.” – a explicat Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA). Sindicaliştii cer ca proiectul de lege să fie reanalizat şi promulgat de Camera Deputaţilor, proiectul de aprobare a ajutorului de stat fiind prevăzut în programul de guvernare.

Sechestru pe clădirile şi utilajele Bere Alutus

Fabrica de bere Alutus a acumulat deja din cauza acestor prevederi legale care nu fac diferenţa între marii şi micii producători datorii importante la buget. „Datoriile efective sunt de 16 miliarde, dar s-au aplicat penalităţi până s-a ajuns la aproximativ 60 de miliarde de lei. Nu putem să ne desfăşurăm activitatea din cauza faptului că reprezentanţii finanţelor pun sechestru pe bunurile fabricii. Datoriile nu s-au acumulat numai în ultimii ani, ci sunt de la punerea în funcţiune a fabricii, în 1992, care s-a făcut cu credite bancare. Deşi statul nu avea decât terenul aici, în urma privatizării am fost obligaţi să cumpărăm toate acţiunile, plătind practic fabrica de două ori – o dată la bancă şi o dată la stat. În aceste condiţii nu puteam face faţă rambursării creditelor, care aveau atunci dobânzi de peste 150%, şi am rămas cu datorii la buget. De-a lungul timpului, penalităţile pe care am fost nevoiţi să le plătim la bugetul de stat au fost de trei ori mai mari decât datorile reale, în condiţiile în care, din 1992, toate IMM-urile din industria berii din Uniunea Europeană plătesc accize la jumătate pentru bere faţă de fabricile mari. Datorită lipsei prevederilor legale, Bere Alutus a plătit în plus 5 milioane de euro. În plus, societatea s-a retehnologizat în perioada 1995 – 2000, plătind în plus la bugetul de stat în plus. La data când s-au îbcheiar contractele pentru utilaje societatea beneficia de scutire de la plata taxelor vamale pentru importul de utilaje, dar ulterior această facilitate a picat, noi plătind în plus aproximativ 1,5 milioane de euro la buget.” –spune directorul general al fabricii, Nicolae Spiridon. Deşi datoriile societăţii Bere Alutus la bugetul statului sunt de numai aproximativ 60 de miliarde de lei, inspectorii de la finanţe au pus sechestru pe toate bunurile imobiliare, inventariate de reprezentantul fiscal la aproximativ 120 de miliarde de lei.

Lege respinsă

În cursul lunii iunie, deputaţii au respins legea berii, conformându-se astfel cererii de reexaminare formulată de Traian Băsescu. Legea care le acorda înlesniri la plata taxelor către buget micilor berari are o istorie tensionată. Chiar preşedintele Băsescu a solicitat renunţarea la facilităţi, la o zi după ce afirmase că există parlamentari care fac legi pentru infractori. Legea fusese iniţiată de parlamentarii Alianţei, însă cei ai PNL şi-au retras în final sprijinul pentru ea, şi fusese adoptată de Parlament în unanimitate. După ce proiectul a trecut de Camera Deputaţilor la sfârşitul lunii noiembrie 2006, liberalii au contestat textul la Curtea Constituţională, însă această instanţă a respins sesizarea. Cererea de reexaminare a legii, venită de la Preşedinţie, vizează o serie de aspecte asupra cărora Curtea deja se pronunţase, astfel că Senatul a respins solicitarea şefului statului. În textul legii, care a fost trimis forului decizional, Camera Deputaţilor, se menţine prevederea de scutire de la plată obligaţiile fiscale restante la data de 31.12.2003 şi neachitate până la data intrării în vigoare respectivei legi, reprezentând accize, impozit pe profit şi TVA, datorate de întreprinderile mici şi mijlocii din industria berii care au declarat până la 15 ianuarie 2005 că au capacitate de producţie mai mică de 200 de mii de hectolitri pe an. Raportul comisiei de buget finanţe din Cameră asupra acestei legi a fost unul de respingere. Preşedintele Traian Băsescu a criticat dur proiectul, referindu-se la oameni politici care fac legi în sprijinul infractorilor, ceea ce a dus la un conflict direct cu Parlamentul. În urmă cu câţiva ani, România a adoptat tratamentul european care permite plata diferenţiată a accizei, în funcţie de capacitatea de producţie). Luna trecută, patronatul producătorilor independenţi de bere din România a sesizat patronatul european, care, la rândul său, s-a adresat Comisiei Europene. „Comisia Europeană susţine toate măsurile prin care se acordă asistenţă IMM-urilor, pentru a-şi dezvolta performanţele şi a face faţă provocărilor impuse de economia actuală. Şi statele membre au posibilitatea de a adopta măsuri în sprijinul IMM-urilor, cu condiţia ca prevederile respective să fie în concordanţă cu regimul UE de asistenţă" – se arată în răspunsul primit de la Bruxelles. Producătorii români asimilează răspunsul cu o aprobare tacită a scutirilor, întrucât asemenea facilităţi au mai fost acordate şi de alţi membri ai UE. De altfel, proiectul de lege în cauză a primit anterior aprobarea Consiliului Concurenţei de la Bucureşti, iar Curtea Constituţională a certificat compatibilitatea ajutorului cu regulamentele europene. „În general contestăm faptul că legea a mai fost trimisă spre reexaminare, în condiţiile în care fusese deja avizată de Curtea Constituţională. Societăţile multinaţionale au fost în spatele acestui lucru. De-a lungul ultimilor ani, ele au primit ajuoare de la guvern de peste 200 de milioane de euro, care au constat în scutirea de taxe vamale la materiile prime şi utilaje, scutirea de impozit pe profit şi multe altele. Tot ele au fost în spatele scoaterii de pe liste a societăţilor mici care pot primi finduri structurale de la Uniunea Europeană, vor să distrugă fabricile pentru a dispărea legislaţia în domeniu, şi inclusiv să nu se mai înfiinţeze altele noi.” – mai apreciază directorul general al SC Bere Alutus SA.     

Comisia Europeană aprobă legea

În urma unui demers făcut către Comisia Europeană, micii producători de bere au primit un răspuns favorabil, după ce s-a prezentat şi avizul dat de Curtea Constituţională (Decizia 59/2006). Reprezentanţii Comisiei Europene au răspuns astfel directorului general al Asociaţiei Producătorilor Independenţi de Bere din Europa, conform căreia „Întrepinderile mici şi mijlocii concurenţiale, profitabile, în proces de dezvoltare reprezintă elementul de bază al economiei europene reprezintă cel mai important stimul al procesului de creştere, inovaţie, ocupare şi integrare socială. Din aceste considerente, Comisia Europeană susţine toate măsurile prin care se acordă asistenţă IMM-urilor pentru a-şi dezvolta performanţele şi a face faţă provocărilor impuse de economia actuală.”. În prezent, în România, societăţile independente producătoare de bere, în special cele tip IMM au o contribuţie la bugetul de stat mai mare cu cel puţin 3 euro pe hectolitru de bere vândută decât o societate multinaţională. Fabrica de bere Alutus are şansa de a se redresa rapid în cazul în care legea va fi adoptată.

Anda VLAD

Leave a Response