|vineri, octombrie 23, 2020
  • Follow Us!

Un luptător este puternic numai dacă este drept 

Shihan Liviu Bădescu, preşedintele FRKAGD, crede că

Un luptător este puternic numai dacă este drept

• în opinia sa, tehnica fără un anumit cod moral nu poate deveni eficientă

„Un principiu important al metodei goshin-do îl reprezintă modul în care aceasta investeşte întreaga viaţă şi experienţă în momentul prezent. Atitudinea consecventă faţă de viaţă există în totalitate. Principiul se manifestă şi într-un fel de pragmatism aplicat vieţii de toate zilele şi reprezintă acea dorinţă de a lupta şi de a trăi în acord cu situaţia de moment fără a te crampona de reguli abstracte, universale. Noţiunea de prezent într-o luptă, dezvoltată după doctrina goshin-do, este mult mai mult decât prezentul în viaţă. Într-o luptă, momentul în care poţi înclina balanţa în favoarea ta apare numai o dată. Un artist îşi poate reface pictura sau poezia. Acelaşi lucru este valabil şi pentru multe alte situaţii. Altfel stau lucrurile când este vorba de a înfrunta un adversar. Totul este hotărât pe moment. Corectarea greşelilor este imposibilă şi lupta se compune dintr-o succesiune de momente unice, irepetabile. Iată de ce trebuie să se dea atenţie fiecărei etape, începând cu cele care declanşează conflictul şi până la cele în care adversarul este făcut inofensiv. Conflictul reprezintă un grad de intoleranţă faţă de persoana de lângă tine şi, în forma sa cea mai dramatică, el poate degenera în violenţă verbală, fizică sau având urmări neplăcute atât la nivelul individului, cât şi la scara întregii societăţi. Acest tip de ,,interacţiune’’ umană poate îmbrăca diferite aspecte şi poate apărea în toate relaţiile noastre, la toate nivelurile fiinţei, provocând tensiuni deosebite. Dacă metodele de dezamorsare nu sunt eficace, ele se pot transforma în adevărate crize”, mai spune Shihan Liviu Bădescu.

Deficienţe în sistemul educaţional

„Dacă încercăm să analizăm din punct de vedere sociologic violenţa, vom vedea că la baza evoluţiei acesteia se situează şi deficienţele sistemului nostru educaţional. Astfel de cazuri sunt semnalate, din ce în ce mai des, în şcoli, pe stradă etc. Faza de trecere a societăţii româneşti prin capitalismul crud, sălbatic se caracterizează printr-o bogăţie mai mare sub aspect material, dar mult mai mică sub aspect spiritual. Este clar că trebuie să acordăm o atenţie mai mare spiritului, mentalităţii. Pe măsură ce oamenii ajung la o saţietate materială ar trebui să înţeleagă necesitatea concentrării atenţiei şi asupra vieţii spirituale. Dar, în ciuda evidenţei, ei înţeleg greu aceste lucruri. La mulţi dintre semenii noştri este predominantă atitudinea violentă şi obraznică; ei sunt acea categorie care doreşte mereu o confruntare verbală, fizică şi care nu respectă regulile eticii, cinstei, adevărului, compasiunii şi toleranţei. Aparent, această formă de manifestare pare specifică ,,durilor’’, însă ea relevă o moralitate îndoielnică ce nu are de-a face cu regulile luptei. Se spune că un luptător este puternic numai dacă este drept. Tehnica fără un anumit cod moral nu poate deveni eficientă. Atunci când aceşti oameni dau dovadă de un ,,spirit competitiv’’ accentuat, pentru ei apare o problemă foarte serioasă ce trebuie neapărat rezolvată. Această problemă se traduce, în fapt, prin intrarea într-o permanentă competiţie care presupune, la rândul ei, conflicte, violenţă, deci luptă. Acest mod de abordare a lucrurilor poate fi întâlnit la mulţi practicanţi şi promotori de Arte Marţiale. Viziunea lor este justificată pentru că toţi cei care gândesc astfel nu studiază budo-ul decât un timp foarte scurt, superficial şi numai pentru un singur scop: competiţia. Prin ea îşi satisfac propria personalitate fără să-şi dea seama că intră într-o continuă (şi disperată!) luptă cu realitatea”, concluzionează Bădescu.

Lupta liberă convenţională

„Lupta liberă convenţională, aşa cum a fost ea adaptată competiţiei, este practicată de indivizi al căror nivel este întotdeauna suficient pentru acest tip de exerciţii. De obicei, pe de o parte rezultă accidente şi, pe de altă parte, o nemulţumire a combatanţilor care, adesea, nu sunt capabili să recunoască eficienţa potenţială a loviturilor voit controlate date de adversar sau a celor lansate de ei”, crede preşedintele Federaţiei Române de Karate şi Aiki Goshin-Do, vâlceanul Liviu Bădescu. Acesta mai crede că „luptele continuă, adesea, fără a fi oprite de arbitri şi nici de adversarul învins efectiv atunci când a primit o lovitură valabilă, dar controlată. De multe ori, arbitrii nu sunt capabili ei înşişi să discearnă care lovituri controlate sunt eficiente. Mulţi dintre aceştia nu au practicat niciodată vreo artă marţială care să le confere, cel puţin moral, dreptul de a lua o decizie. Totul se transformă într-o situaţie regretabilă de care, însă, nu sunt conştienţi decât un număr redus de oameni. Aceasta este una din cauzele tendinţei actuale spre forme de luptă necontrolată, cu sau fără protecţie şi cu un sistem de numărare prin puncte sau K.O.. Acest lucru este complet opus obiectivelor metodei goshin-do înţelese ca budo.

O sintagmă bine conturată

Cât priveşte sintagma „Nu câştiga după ce ai lovit, ci loveşte după ce ai câştigat“, Bădescu crede că aceasta este de fapt o perspectivă şi exclude loviturile date la întâmplare şi tinde spre eficienţa absolută a oricărei lovituri lansate fără control. În competiţie apare o deplasare accentuată a obiectivului principal spre obţinerea victoriei şi nu perfecţionarea continuă a  calităţilor proprii. Privită din acest punct de vedere, metoda goshin-do înseamnă, în primul rând, un sistem filozofic, respect pentru oameni, dorinţă de autocunoaştere, într-un cuvânt un mod de viaţă. Avantajele pentru lupta de autoapărare nu sunt decât beneficii secundare ale studiului budo-ului.

Ionel GEREA

Leave a Response