|sâmbătă, septembrie 19, 2020
  • Follow Us!

1 Decembrie, sărbătorit în fugă de autorităţi 

1 Decembrie, sărbătorit în fugă de autorităţi

Manifestările de 1 Decembrie au durat în acest an mai puţin decât de obicei la Vâlcea. Ceremonia de depunere a coroanelor a început în jurul orei 10.00 şi a fost urmată de o slujbă ţinută de PS Gherasim şi o paradă militară. Anul acesta, aleşii locali care au reuşit să ajungă la Monumentul Independenţei nu au mai stat pe platforma de lângă statuia independenţei, ca în alţi ani, ci s-au amestecat printre râmniceni Numai prefectul Anuţa Handolescu şi primarul Mircia Gutău au ţinut discursuri. La Alba Iulia a fost prezentă însă o delegaţie de vâlceni din partea Partidului România Mare, condusă de vicele CJ Vâlcea, Nicolae Pătru. Acesta s-a întâlnit sub statuia lui Mihai şi cu şeful său, Corneliu Vadim Tudor. Prilej de avansări pentru poliţişti

De 1 Decembrie, la Poliţia Vâlcea zece poliţişti – şase subofiţeri şi patru ofiţeri au fost avansaţi în grad înainte de termen. La gradul de inspector de poliţie au fost avansaţi Alexandru Frunză şi Gheorghe Constantin, la gradul de inspector principal Ştefan Rada, iar la gradul de subcomisar, Marius Hogoş. Au devenit de asemenea agenţi principali de poliţie Mihaela Ivan şi Florin Mărăscu, iar la cel de agenţi-şefi principali Matei Bălăţeanu, Gheorghe Constantin, Nicolae Pârvulescu şi Vasile Vârtej. Conducerea Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică Vâlcea a înmânat de asemenea cinci diplome de onoare pentru  Catalin Oprescu, adjunctul şefului Serviciului Poliţiei Rutiere, Ion Matei, inspector principal la Poliţia Râmnicu Vâlcea, Cristiana Dumitru, de la Serviciul Resurse Umane, Daniela Petrică, poliţist de proximitate şi Gabriel Ciobotoiu, şeful la Compartimentului de Prevenire şi Analiză. 

Simpozion de 1 Decembrie la jandarmi

La Jandarmeria Vâlcea a avut loc de 1 decembrie un simpozion dedicat „Zilei Naţionale ”. Au fost invitaţi pentru a prezenta materiale oameni de cultură şi istorici din Vâlcea, printre care profesorul Florin Epure – directorul Direcţiei pentru cultură, culte şi patrimoniu naţional Vâlcea; profesorul Dumitru Garoafă – de la Arhivele Naţionale Vâlcea; profesorul doctor Ionuţ Dumitrescu – directorul Muzeului Satului Vâlcea şi profesorul Marin Bulugea – de la Biblioteca Judeţeană Vâlcea. Deschiderea simpozionului a fost făcută de colonelul Ion Idu, şeful Jandarmeriei Vâlcea. „Ziua naţională constituie un simbol fiind data la care o ţară îşi dezvăluie, în faţa propriilor cetăţeni, dar şi a lumii întregi, istoria, ca expresie a conştiinţei individualităţii sale. La 1 Decembrie 1918, cei 1228 delegaţi la Adunarea Naţională de la Alba Iulia, în prezenţa a peste 100.000 de români veniţi din întreaga Transilvanie, au înfăptuit cel mai luminos act al istoriei naţionale – Unirea românilor şi a tuturor ţărilor locuite de dânşii cu România. Evenimentul este ca un act istoric şi politic inalienabil, rezultat ferm al voinţei naţiunii române, prin care se consemnau  şi practic reuneau teritoriile locuite de români, din Banat până la Tisa, de pe Mureş, la Dunăre. Aproape simultan, la 10 decembrie, acelaşi an, Sfatul Ţării din Basarabia se autodizolva, iar Basarabia devenea parte a Regatului României. Anterior, la 28 noiembrie 1918, Consiliul Naţional Român din Bucovina, transformat în Adunarea Constituţională, decide „Unirea necondiţionată şi pe veci a Bucovinei cu Regatul României”. Practic, momentul 1 Decembrie 1918, reprezintă un act de voinţă al naţiunii române, o necesitate istorică şi o recunoaştere a dreptului inalienabil al populaţiei majoritare, privind autodeterminarea şi stăpânirea deplină a pământului strămoşesc” – a precizat şeful IJJ Vâlcea.
Tatăl deputatului Frâncu – prezent la Marea Unire

Deputatul PNL Emilian Frâncu a transmis şi el un mesaj pentru toţi râmnicenii cu ocazia zilei de 1 Decembrie. Acesta a precizat însă că strămoşii săi au participat de fapt efectiv la acele momente. „Această unire ce a venit ca parte a unui îndelungat proces istoric, începând cu dubla recunoaştere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Române, în anul 1859, continuând apoi prin proclamarea şi cucerirea independenţei de stat a României şi încheindu-se la 1 Decembrie 1918, când s-a desăvârşit unitatea statală a românilor. Anul 1918 a avut o importanţă covârşitoare în destinul neamului nostru. O spun istoricii, o spun cărţile şi revistele, o spun oamenii politici şi o spun, deopotrivă, oamenii simpli ai acestui popor. Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău, exprimând dorinţa românilor, a votat unirea Republicii Moldoveneşti cu România. A urmat, în lunile octombrie-noiembrie, eliberarea naţională a poporului român de pe cuprinsul Austro-Ungariei. Apoi, pe 27 octombrie 1918, deputaţii români bucovineni din Parlamentul de la Viena, primari ai localităţilor bucovinene şi alţi reprezentanţi ai românilor, s-au reunit la Cernăuţi, într-o Adunare Constituantă, şi au adoptat o moţiune ce prevedea „Unirea Bucovinei cu celelalte ţări româneşti într-un stat naţional independent”. La rândul lor, românii din Transilvania s-au organizat, constituindu-şi organe administrative la toate nivelurile – consilii naţionale alese în mod democratic. Amos Frâncu (strămoş direct al meu) a organizat peste tot structuri ale Gărzii Naţionale Române menite să apere ordinea publică în perioada de vid militar generat de retragerea trupelor austro-ungare. Aşa încât, Consiliul Naţional Român Central a putut decide convocarea Marii Adunări Naţionale la Alba Iulia, pentru a consfinţi unirea Transilvaniei cu România. Alba Iulia a devenit simbolul unităţii naţionale a tuturor românilor. În ziua de 1 Decembrie 1918, pe porţile cetăţii unde, odinioară, intrase triumfător Mihai Viteazul, s-au revărsat, într-o ordine impresionantă, o mulţime de români. Prin prezenţa lor, ei voiau să certifice dorinţa de a se uni cu ţara şi de a fi martorii acestui moment istoric. Astfel, pe Câmpul lui Horia s-au strâns peste 100.000 de oameni, fiind prezenţi şi cei 1.228 de delegaţi aleşi anterior prin vot de cercurile electorale sau de organizaţii politice şi de instituţiile româneşti şi de instituţiile româneşti din Transilvania, printre care, oameni politici şi fruntaşi ai mişcării naţionale. Tatăl meu, Cornel Frâncu, participant la această Adunare, îmi vorbea adesea, cu multă emoţie, despre acele momente înălţătoare.” – a declarat deputatul de Vâlcea Emilian Frâncu.

Românii – convinşi să iasă pe străzi doar cu … sarmale

Dumitru Dumitriu, preşedintele PAS Vâlcea şi-a exprimat la ultima conferinţă de presă nemulţumirea faţă de indiferenţa cu care privesc românii ziua naţională. Previziunile sale s-au adeverit din păcate în acest an, la Alba Iulia. „1 Decembrie ar trebui să fie şi la 88 de ani de atunci o sărbătoare pentru toţi românii, în care România ar trebui să simtă româneşte. Consider că se face pentru această sărbătoare mult prea puţin pentru români. Atât de fastuoasă este celebrarea lui 1 ianuarie 2007, o sărbătoare al cărei sens mulţi români în frunte cu noi nu îl înţeleg, sau pentru evenimente de şi mai mică importanţă naţională, cum ar fi Ziua Râmnicului, unde am văzut o masivă desfăşurare de forţe artistice, lucru care ne face să previzionăm nu doar în Râmnic, dar mai ales la Alba Iulia un 1 Decembrie 2006 doar ca pe un reper ce va fi probabil consemnat în treacăt ulterior în istoria României. Practic se aruncă banii pe sărbători fără noimă, în timp ce munca a opt generaţii este distrusă cu zâmbetul pe buze. În afară de sănătate şi bunăstare le-a urat înţelepciunea, de a face din România, în pofida dezinteresului autorităţilor, un stat mândru între valorile Europei.” – a declarat Dumitriu.

Leave a Response