- Reporter 24 a obţinut informaţii din toate judeţele Olteniei cu privire la găzduirea refugiaţilor, sumele decontate şi, mai ales, dacă cineva verifică în ce condiţii sunt cazaţi oamenii.
- În ceea ce priveşte acest ultim aspect, există confirmarea că nimeni nu verifică unde sunt adăpostiţi oamenii şi că nici nu există o obligaţie legală în acest sens.
- Publicaţia a stat de vorbă şi cu reprezentanţi ai ONG-urilor din regiune, care se plâng de o reticenţă în ceea priveşte integrarea refugiaţilor, în special a copiilor.
Există foarte puține date despre refugiații care au ajuns în județele din regiunea Oltenia (Dolj, Olt, Gorj, Vâlcea, Mehedinți) de la izbucnirea conflictului armat din Ucraina. Reporter 24 a încercat să afle câți cetățeni ucraineni au tranzitat regiunea, unde au fost găzduiți, în ce condiții și pentru ce perioadă şi, de asemenea, când și unde au plecat. Totodată, am vrut să vedem câţi bani au fost decontaţi de guvern prin programul 50/20.
Contextul dat este că unii dintre români au transformat situația dificilă a vecinilor lor ucraineni într-o afacere prosperă. Guvernul plătește costurile de găzduire a refugiaților, conform Hotărârii de Guvern 336/2022, iar un calcul rapid arată că găzduirea unei familii de cinci persoane poate costa peste 10.000 de lei pe lună (peste 2.000 de euro) .
Încă de la primul val de migrație indusă de război, autoritățile din această parte a țării nu au reușit să pună în aplicare un proces de primire a acestor oameni care fug de atrocitățile războiului. Responsabilitatea a fost adesea evitată.
În plus, opacitatea în ceea ce privește primirea refugiaților a rămas intactă în tot acest timp. Deși există un site web unde se pot înregistra cei care doresc să primească refugiați și refugiații care caută cazare, acesta este netransparent.
Refugiaţii ucraineni au ajuns în judeţele din Oltenia prin cunoştinţe, din vorbă în vorbă sau în urma unor anunţuri postate pe Facebook sau site-uri de anunţuri.
Ce părere ai despre primirea refugiaţilor, în România? Răspunde la un scurt sondaj AICI
„În ceea ce priveşte verificarea condiţiilor în care sunt cazaţi refugaţii, nu există prevederi legale în acest sens”
Lipsa unei proceduri unitare la nivelul ţării privind gestionarea acestei crize umanitare a putut fi descoperită cu uşurinţă în urma informaţiile obţinute de la toate cele cinci prefecturi din regiune. Dacă unele dintre prefecturi au răspuns direct, oferind datele solicitate de publicaţie, multe dintre ele au pasat răspunsul către Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă (ISU).
Autorităţile s-au mulţumit să se acopere de documente atunci când au decontat găzduirea.
Prefectura Gorj transmite, negru pe alb, într-un răspuns oficial la o solicitare a Reporter 24, că “în ceea ce priveşte verificarea condiţiilor în care sunt cazaţi refugaţii, vă aducem la cunoştinţă nu există prevederi legale în acest sens, care să impună astfel de controale”.
Când vine vorba despre verificarea îndeplinirii condiţiilor legale pentru decontarea cazării acestor refugiaţi, prefecturile pasează responsabilitatea autorităţilor locale.
“Autorităţile administraţiei publice locale din UAT-urile care au primit cereri, prin serviciile sociale, pot efectua verificări privind realitatea informaţiilor din cererile depuse de persoanele fizice care găzduiesc cetăţeni străini sau apartrizi aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, conform art. 5 din HG 336/2022, cu modificările şi completările ulterioare”, arată tot Prefectura Gorj.
Cei care încasează bani de la stat pentru găzduirea ucrainenilor nu trebuie să-i declare la ANAF și n-au alte obligații fiscale. Această activitate a devenit o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari de locuințe.
Programul 50/20. Cum se încasează banii?
Sistemul este avantajos pentru proprietarii de locuințe. Banii oferiți de stat pentru cazarea ucrainenilor nu trebuie declarați la Fisc și din ei nu se rețin alte obligații fiscale, spre deosebire de veniturile mai mici obținute în mod obișnuit din chirii și care sunt supuse impozitării. Pe lângă banii pentru cazare, proprietarii de locuințe încasează și banii pentru hrană, pe care teoretic ar trebui să îi dea mai departe oamenilor pe care îi ţin în gazdă.
Cei care au ucraineni în găzduire depun cererile pentru fonduri la primării.
Pentru a deconta cheltuielile autorităților locale, prefecturile transmit cifrele către Ministerul de Finanțe, care virează apoi banii în contul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. IGSU îi alocă apoi inspectoratelor județene care îi distribuie în fiecare localitate.
Cât plătește Guvernul pentru refugiații ucraineni:
- Pentru cazare: 50 de lei/zi de persoană, conform OUG 28/2022
- Pentru masă: 20 de lei/zi de persoană, conform HG 336/2022
Suma plătită pentru cazarea unui refugiat ajunge la 2.100 de lei pe lună, astfel că găzduirea, de exemplu, a cinci persoane din Ucraina poate aduce un venit de 10.500 de lei pe lună, bani neimpozabili.
Ce părere ai despre primirea refugiaţilor, în România? Răspunde la un scurt sondaj AICI
În schimb, din închirierea unui apartament de trei camere cu 400 de euro (aproape 2.000 de lei) pe lună, proprietarul nu rămâne cu toți banii – el trebuie să-i declare la ANAF și să plătească impozit și CASS dacă venitul depășește plafonul anual. Chiar dacă nu înregistrează contractul la Fisc, câștigul e mai mic decât venitul potențial pe care l-ar obține prin programul 50/20.
La începutul războiului din Ucraina, românii s-au oferit voluntar pentru a-i primi în casele lor pe refugiați fără să aibă pretenții materiale, însă după ce Guvernul a început să deconteze cheltuielile de cazare, tot mai multe persoane au devenit interesate de programul 50/20.
Peste 1 milion de euro pentru refugiaţii ajunşi în Oltenia. Judeţul cu cele mai mari sume decontate
Potrivit informaţiilor oficiale obţinute de Reporter 24, de la intrarea în vigoare a Hotărârii 336/2022, în judeţele din Oltenia a fost decontată suma totală de 6.299.845,49, adică aproximativ 1.275.880,85 euro. Asta în condiţiile în care, în mod oficial, prin judeţele Olt, Dolj, Gorj, Vâlcea şi Mehedinţi au trecut 2.192 de refugiaţi.
De departe, cei mai mulţi bani au fost decontaţi în judeţul Vâlcea. Este vorba despre 3.658.615 lei, pentru 1.550 refugiaţi.
Şi în judeţul Dolj a fost decontată o sumă considerabilă: 1.339.990 lei. Aici au ajuns 1.110 refugiaţi, potrivit datelor oficiale.
Sume mai mici au fost decontate în celelalte trei judeţe: Olt (655.930 lei pentru 195 refugiaţi), Gorj (269.000,49 lei pentru 88 refugiaţi) şi Mehedinţi (376.310 lei pentru 249 refugiaţi).
Sumele decontate sunt importante, dacă luăm în calcul faptul că Oltenia se află în partea opusă graniţei cu Ucraina.
14 femei şi copii din Ucraina, găzduiţi în două apartamente din Slatina
Adrian Popescu este reprezentant al Bisericii „Piatra Vie” din Slatina, judeţul Olt. Asociaţia sub care funcţionează biserica a găzduit, de la începutul conflictului şi până în prezent 14 de refugiaţi din Ucraina, copii şi femei, în două apartamente din Slatina.
El a povestit despre spaima pe care a văzut-o în oamenii care tocmai scăpaseră dintr-o zonă de conflict, speriaţi şi obosiţi, reticenţi în a avea încredere în oricine.
„Ni s-a comunicat că 18 persoane au nevoie de cazare. Aveam legătură cu alte asociaţii şi cu alte persoane şi am reuşit să găsim trei apartamente şi pe 6 martie, duminica seara, au venit cu o maşină de la ISU. Noi ne-am bucurat să-i vedem şi voiam să-i ajutăm, dar ne-am dat seama că nu este deloc o sarcină uşoară. Erau femei şi copii. Erau foarte speriaţi şi obosiţi, nu ştiu ce li se spusese, dar ar fi vrut să stea toţi împreună. Le-am spus că nu prea putem să facem acest lucru, doar dacă aducem saltele. Noi nu prea am înţeles, nu le înţelegeam reticenţa. Până la urmă, am reuşit să ne înţelegem cu o persoană care vorbea şi româneşte şi am cazat 14 persoane, pe care le-am cazat în două apartamente. Altor patru nu le-a convenit şi au plecat în altă parte. A fost un timp dificil, era problema de limbă şi nu reuşeam să ne înţelegem. Până la urmă, s-au liniştit când au văzut locul în care le-am dus”, povesteşte Popescu.
Din acel moment, oamenii au plecat în Ucraina şi au revenit, în funcţie de situaţia din ţara vecină.
„De atunci, o parte din ei sunt în continuare la noi. Au mai plecat din ei în Ucraina şi au mai revenit. Au plecat dorind să se asigure că se pot întoarce”, mai arată Adrian Popescu.
Mulţi dintre ucraineni au acceptat să înveţe limba română, iar biserica a organizat un curs.
„O provocare a fost să facem cursuri de limba română. Am căutat materiale şi am reuşit cu ajutorul unei foste profesoare de limba română, care este în biserica noastră. De fapt, aveau nevoie să iasă din rutină, din stresul şi gândurile pe care le aveau şi mai puţin de limba română”, mai spune Popescu.
„În interacţiunile cu autorităţile, cred că mai mult se spune decât se face”
În ceea ce priveşte integrarea ucrainenilor în România, Adrian Popescu spune că încă există reticenţă, mai ales în sistemul de învăţământ.
„Ne-au sunat mereu de la ISU şi Primărie, dacă ne pot ajuta. Ne-am asumat că îi putem ajuta noi. Şi de la Crucea Roşie am contactat pe cineva când a trebuit să meargă un copil la grădiniţă. De fapt, în interacţiunile cu autorităţile, cred că mai mult se spune decât se face. Ne-am lovit de faptul că la grădiniţă ni s-a spus că sunt alte proceduri. Chiar dacă sunt din Ucraina. Am avut nevoie, de exemplu, pentru o fată care studiase pianul, să găsim ceva şi pentru ea. N-am reuşit decât abia acum. Lucrurile au mers mai greu, în unele cazuri”, a spus acesta.
NE-AM LOVIT DE FAPTUL CĂ LA GRĂDINIŢĂ NI S-A SPUS CĂ SUNT ALTE PROCEDURI. CHIAR DACĂ SUNT DIN UCRAINA.
Sinuos, povesteşte el, a fost şi să ia bani prin programul 50/20.
„Am beneficiat, până la urmă şi de acea schemă. Nu era pentru asociaţii şi a trebuit o persoană fizică. Ne-am gândit că merită să beneficieze măcar ei de banii ăştia. Chiar ei ne spuneau că există nişte bani. Am făcut acest lucru şi le-am dat banii pentru masă”, a conchis Adrian Popescu.
Povestea celor două familii, găzduite de singurul indian din judeţul Olt
Chiar în primele săptămâni după izbucnirea conflictului din Ucraina, Sherry Mohan, un indian stabilit în România, a găzduit la locuinţa sa din localitatea Slătioara, judeţul Olt, două familii mixte din Odesa, Ucraina – patru adulţi şi o fetiţă în vârstă de 10 ani, au ajuns în judeţul Olt.
Refugiaţii au căutat găzduire pe cale neoficială, din vorbă în vorbă, printre prietenii şi cunoscuţii din străinătate.
„După izbucnire războiului, am fost sunat de un prieten de al meu, care cunoştea două familii din Ucraina. Au venit la mine şi i-am găzduit şi am aflat că, după 18 ani de muncă, au rămas doar cu o valiză. Nici haine nu aveau. Au fost persoane din zonă care i-au ajutat cu haine, mâncare şi alte produse. I-am găzduit la mine acasă, în Slătioara, patru adulţi şi un copil”, povesteşte indianul stabilit în România.
Sherry Mohan îşi aminteşte că autorităţile au fost prinse pe picior greşit, atunci când a trebuit să înregistreze persoanele refugiate.
Ce părere ai despre primirea refugiaţilor, în România? Răspunde la un scurt sondaj AICI
„Vreo două luni au stat la mine. În România n-au găsit ajutor şi au plecat către Vest, în Germania. La început au fost probleme. Nu ştiau cum să-i înregistreze”, a mai spus Mohan.
În ceea ce priveşte decontarea cazării, indianul spune că atunci n-a ştiut de aşa ceva: „Atunci n-am ştiut că pot primi bani. Am aflat apoi, dar am ajutat dezinteresat pentru că ei sunt tot oameni, ca şi noi”.
Sherry spune că este în cultura indiană să-ţi ajuţi semenii, indiferent de naţionalitate, rasă sau religie, chiar dacă acest lucru înseamnă să-ţi pui la dispoziţie propria casă. El mai spune că dacă toţi vom face numai fapte bune, până la urmă, războiul se va opri.
Articol susţinut prin intermediul proiectului SCIENCE+, derulat de Free Press For Eastern Europe, prin care se urmăreşte facilitarea creării unei rețele unice pentru a împărtăși cele mai bune practici jurnalism în domeniul sănătății și jurnalismului științific, în șase țări din Europa Centrală și de Est: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România.
Sursa: reporter24.info
