|joi, iulie 2, 2020
  • Follow Us!

Bogdan Pistol: Dăm sânge și suflet economiei! 

FB_IMG_1585148158867

Nimic mai periculos decât o măsură proastă, poate doar o serie de măsuri proaste! Îmi pare că lumea politică își pierde definitiv controlul, iar incapacitățile decizionale paralizeaza sistemul.
Suntem sau spunem că suntem responsabili și conștienți că vin vremuri grele, dar, în fapt, nu ne pregătim cu adevărat pentru acestea. Nu știu câte ordinatoare ale băncilor lumii fac astăzi simulări și modelări, dar îmi imaginam că toată inteligența artificială globală e comasată în birourile de la Federal Reserve, de la Banca Centrală Europeană, de la BNR sau chiar în biroul domnului Florin Cîțu. Mă gândeam că acolo se fac poze…, poze în mișcare, poze în dinamică, că se introduc tipuri de măsuri și că se calculează efectele acestora. Din declarațiile politicienilor, pare că nimeni pe planeta nu a găsit necesară o astfel de abordare științifică, deși mediul online duduie de filme și documentare care prevăd astfel de dezastre.
Nu am la dispoziție astfel de supercomputere (bionice, într-un scurt viitor), dar fac apel la câteva principii de abordare care pot fi înțelese de oricine, deci, implicit, de clasa politică.
Lumea vorbeșe despre nevoia de a pompa bani în economie în astfel de situații, Franța 300 de miliarde de euro și Marea Britanie 330 de miliarde de lire sterline, dar banii aceștia distribuiți haotic nu pot funcționa ca un catalizator, ei trebuie să se întâlnească și cu nevoile consumatorilor (firme sau oameni). Aruncă cu banii acolo unde se produce și se consuma și vei avea PIB și taxe! Se pot tipări bani fără măsură; este o decizie politică așteptată și băncile centrale ale lumii vor face acest lucru cu siguranță, doar că, spre deosebire de crizele financiare precedente, aceasta pe care o trăim cu toții nu are un orizont de timp definit. Poate fi o lună, poate fi un an, poate fi o perioadă mai lungă.
Eu aș recomanda, mai ales pentru România, puțin mai multă fermitate, adică un mix de măsuri, prezentat în cele ce urmează, care să asigure un deficit mai mic, probabil sub 10% din PIB (Atenție: o scădere de 15% a produsului intern brut poate fi un scenariu optimist!).
1. Niciun salariu, nicio formă de indemnizație NU va depăși 3500 de lei în România, pentru următoarele 4 luni. Nu contează că e pensie specială, salariu la stat sau la companii private. E o formă de solidarite colectivă pe care toata lumea o poate suporta o scurtă perioadă. În schimb, taxele și impozitele pe muncă sau profit se vor plăti în continuare raportate la situația existentă. Nu cred că amânarea la plată a ratelor bancare e o soluție înțeleaptă, mai degrabă o plafonare la maximum 800 de lei pe lună a ratelor bancare pentru persoanele fizice e mai eficientă acum (desigur, cu înghețarea dobânzilor pe perioada aferentă). În acest fel, băncile vor avea încasări mai mici, dar vor suporta mai ușor această perioadă, pentru că vor avea mai puțin de plătit pentru salariați și taxele aferente acestora. O singură excepție de la regulă ar putea fi reprezentată de cadrele medicale, din motive evidente. După încheierea acestei perioade, se va reveni la salariile anterioare, în mod obligatoriu;
2. Banca Națională va împrumuta fără dobândă băncile, cu sume care să echilibreze deficitele create de diminuările de plăți ale ratelor;
3. Orice agent economic sau persoană fizică are dreptul sa plătească la jumatate chiria stipulată prin contractul pe care îl are cu deținătorul imobilului. Aceasta reprezintă, de asemenea, o masură care poate ajuta băncile în această perioadă. Populația României este, în general, formată din proprietari, astfel că, această măsură vizează direct mai puțin persoanele fizice, dar poate fi foarte avantajoasă pentru societățile comerciale;
4. Pe lângă măsurile de austeritate, trebuie găsite soluții de dinamizare a sectoarelor economice care par a suferi mai puțin. Încurajarea achiziționării de alimente și bunuri de larg consum, prin asigurarea posibilității ca firmele să plătească așa numitele bonuri de masă (deductibile până la limita majorată de 1500 de lei) reprezintă o prioritate imediată. Bonurile vor fi disponibile pentru o serie mai largă de produse, inclusiv electrocasnice și mobilier, cu singura condiție ca aceste produse să prezinte specificația „made in Romania”. Decizia Guvernului în acest sens ar trebui însoțită de digitalizarea acestora și transformarea lor în carduri, din considerente sanitare evidente. Impusionând comerțul, ducem banii exact acolo unde au ei tendința să circule în această perioadă;
5. Suplimentarea programului Rabla trebuie să includă doar autoturismele care dovedesc că au cel puțin 25% proveniență româneasca. Pe lângă Dacia și Ford, pe care le putem asimila ca 100% românești (cu toate că, în mod evident, și acestea au componente din alte țări), mai există mașini cu multe componente produse pe plan autohton, pe care programul Rabla le-ar putea sprijini. Daca mai sunt țări europene care pun în practică astfel de măsuri (de exemplu, Ungaria are fabrici Audi și Suzuki), putem intra în acord cu acestea, pentru susținerea reciprocă. Aceasta măsură ar trebui aplicată pe o perioadă mai extinsă, chiar și după finalizarea crizei medicale cu care ne confruntăm;
6. Încurajarea comerțului online constituie o altă soluție pentru susținerea economiei încă funcționale în această perioadă. Toate firmele de curierat, delivery si ridesharing ar trebui să devină prioritate economică natională și ar trebui instruite de urgență cum să realizeze livrările în condiții de maximă siguranță sanitară. Echipamentele de protecție trebuie să ajungă rapid și gratuit la acești operatori, astfel încât, sa fie încurajat consumul de acasă a bunurilor de strictă necesitate, dar și a celor de larg consum;
7. Încurajarea tuturor tipurilor de servicii din domenii de interes pentru consumatori, cum ar fi inițierea de campanii naționale de tipul concertelor plătite online reprezintă o altă măsură care trebuie avută în vedere. Cum se poate implementa? Solistul sau orchestra cânta și fiecare telespectator plătește 10 lei pe un bilet online, sumă din care statul primește jumătate. Teatrele din România pot funcționa pe același model, își pot relua activitatea online, mai ales dupa ce va crește capacitatea de testare medicală pentru noul coronavirus (COVID-19), mai exact artiștii vor putea veni la muncă doar după ce vor fi testați;
8. Trimiterea de urgență a materialelor de protecție pentru persoanele care lucrează în agricultură și analizarea rapidă a stocurilor de materii prime trebuie să devină prioritare pentru guvernanți, astfel încât, să putem preveni rapid o eventuală criză alimentară;
9. Dinamizarea lucrărilor de infrastructură e o măsură care poate fi luată doar după creșterea capacității de testare, întrucât nu poți trimite sute de oameni la un loc pe șantiere, fără o testare riguroasă permanentă). În speranța că achizitorii nu vor frauda bugetele, am putea să simplificăm procedurile de achiziții. Excluzându-i pe cei certați cu legea, există cel puțin 300.000 de români apți și pregătiți de muncă, proaspăt reveniți din străinătate;
10. Granturile guvernamentale pentru societățile care vor să achiziționeze utilaje pentru producția materialelor sanitare și, în general, produse de necesitate maximă trebuie intensificate în această perioadă.
În mod categoric, nicio măsură nu poate da randamentul scontat dacă situația nu este privită în ansamblu. Consider, însă, că țările care vor reuși să iasă cel mai puțin șifonate după un asemenea dezastru vor putea spera din nou la bunăstare. Acum, însă, avem nevoie să îi dam economiei suflet, prin solidaritatea noastră și acceptarea unei diminuări de venituri, pentru o scurtă perioadă și sânge, prin banii injectați în zonele încă profitabile ale economiei.

Bogdan Pistol

Leave a Response