|marți, octombrie 20, 2020
  • Follow Us!

Nu mor caii, când vor câinii! 

Nu mor caii, când vor câinii!

                                                  de Tiberiu Pîrnău 

       Am scris şi am rescris de mai multe ori acest material. L-am scris mai întâi cu ură, apoi cu patimă şi în cele din urmă cu milă. Da, mă cuprinde un sentiment teribil de milă, când mă gândesc la mizerabilele manevre de denigrare a „Ziarului de Vâlcea“ la care s-au dedat mişeleşte doi patroni din presa locală, plus nişte trepăduşi aciuaţi prin urbea noastră de nişte interese obscure, în ultimele zile ale anului 2005. Nu întin acum hârtia amintind numele lor, e de-ajuns că îi recunoaşte un judeţ întreg, care a cam început să se sature de ei şi de stilul lor execrabil de a face presă. În Sfintele zile ale Crăciunului, atunci când s-a născut Mântuitorul Nostru Isus Hristos, cei doi patroni de ziare, înfrăţiţi de o răutate inimaginabilă au luat în picioare drumul marilor societăţi comerciale din Vâlcea pentru a ne carota. Şi nu numai pe noi! În mintea lor diabolică şi, iată, limitată, au considerat că în anul de graţie 2006 mai funcţionează încă tehnicile de şantaj pe care le-au practicat ani de zile şi nu regulile economiei de piaţă, ale calităţii şi adevărului netrunchiat.
       Poate că într-o bună zi vom începe să dezvăluim cu lux de amănunte activităţile subterane, prin care cei doi indivizi au obţinut contracte de zeci de mii de euro de la societăţile de stat din Vâlcea, cum au căpuşat fără ruşine marile firme vâlcene, pe care acum le perie la modul cel mai făţarnic. În timp ce muncitorii de-abia îşi primeau salariile, firmele celor doi sugeau la greu vlaga financiară a respectivelor unităţi economice.
Aceşti indivizi în loc să vorbească de propriile afaceri şi performanţe jurnalistice s-au trezit înjurându-ne şi înfierându-ne cu mânie proletară, pe noi şi pe alţi colegi din presă. Au scrâşnit din dinţi, au bătut cu pumnii în mese, şi-au smuls părul din cap, doar, doar directorii respectivi vor ceda şi nu vor mai prelungi sau parafa noi contracte cu alte publicaţii în afară de ale lor. Când am aflat m-am închinat de trei ori şi am spus o rugăciune de alungare a Necuratului, pentru că m-am gândit că cei doi „iluştri“ ziarişti au avut un moment de rătăcire, că şi-au vândut sufletele întunecimii. Şi cum să nu reacţionez aşa când sunt un bun creştin, care a învăţat că sfânta credinţa propovăduieşte binele, iubirea aproapelui şi nu ura acestuia. După cum scriam la început m-a cuprins un sentiment de milă la adresa celor care ne cârcotesc şi ne poartă sâmbetele şi m-am rugat pentru sufletele lor.
       În pomul cu roade se dă cu pietre, iar „Ziarul de Vâlcea“ este un astfel de pom, care a crescut în aproape un an cât alţii în cinci, şase ani. Am înţeles că numai respectând cititorul, împăratul nostru al ziariştilor din presa scrisă, poţi să ai satisfacţii în timp. Am aplicat în anul 2005 o reţetă nouă pentru cea mai mare parte a presei vâlcene: respect, profesionalism, dăruire şi multă generozitate, care a început să-şi arate efectele pozitive. Tocmai de aceea doresc să le mulţumesc din suflet miilor de vâlceni, care au au încredere în noi şi zecilor de parteneri de afaceri, colaboratori şi clienţi, care sunt alături de noi. Lor le mulţumim sincer şi le dorim multă sănătate, putere de muncă şi cât mai multe realizări în anul 2006!

Leave a Response