|luni, noiembrie 19, 2018
  • Follow Us!

Preafericitul Părinte Patriarh la Mănăstirea Cozia: „Aici, ca și la Putna, avem un sanctuar al conștiinței naționale românești” 

img_0988

După binecuvântarea centrului social-pastoral, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vizitat biserica „Sfânta Treime” și ansamblul Mănăstirii Cozia, ctitorie a voievodului Mircea cel Bătrân.

După întâmpinarea în pridvorul locașului de cult, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Varsanufie a prezentat succint rolul acestei vechi lavre monahale de pe malul Oltului: „Cu multă dragoste v-am așteptat Preafericirea Voastră și vă mulțumim că ați venit în această mănăstire voievodală, mai ales în acest an deosebit pentru Mănăstirea Cozia, întrucât s-au împlinit 600 de ani de la trecerea la Domnul a ctitorului ei, Mircea cel Bătrân. Aceast lavră, ctitorită de unul dintre precursorii importanți ai unificării românilor, a dăruit Bisericii noastre nu mai puțin de treisprezece mitropoliți – zece mitropoliți ai Țării Românești, un Mitropolit al Basarabiei, un Mitropolit al Olteniei și un Mitropolit al Ardealului -, nouă episcopi, dar și a împodobit cultura română cu o școală de miniatură, de copiști, de muzică, aici fiind compuse vestitele pripeale de către unul dintre sfetnicii Voievodului Mircea cel Bătrân, care s-a călugărit și a primit numele de Filotei”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie.

În cuvântul de răspuns, Preafericirea Sa a vorbit despre rolul ctitoriilor voievodale în păstrarea credinței și unității poporului român.

„Această biserică este foarte armonioasă și impresionează nu atât prin masivitatea ei, cât prin armonia ei și prin pictura ei bizantină. Se vede că ctitorul ei avea o credință puternică și că a dorit să aibă locul de veci într-o mănăstire, știind că celelalte construcții, în general cele militare, sunt foarte trecătoare, dar Biserica, în rugăciunile ei, pentru ctitori dăinuie în istorie, are vocația de a răspândi în istorie mireasma veșniciei. De aceea, cunoaștem că voievozii români au creat două tipuri de cetăți: militare, pentru apărarea integrității teritoriale, și spirituale, biserici de mănăstire mai întâi, apoi biserici de mir, pentru apărarea integrității și identității spirituale a noastre. Aceasta ne arată că ei erau educați de Biserică în dreapta credință și aveau conștiința că ei apără creștinătatea întreagă, nu doar teritoriul Țării Românești. […] Avem în domnitorii noștri din Evul Mediu o foarte mare frumusețe a sufletului, inspirat din frumusețile Liturghiei, ale cărților de cult, ale fineții miniaturilor, frumusețea picturilor, deschiderea istoriei spre veșnicie. Toate acestea arată că domnitorii noștri nu erau simpli militari, ci oameni foarte iubitori de evlavie și de frumusețe netrecătoare veșnică. Ei erau oameni ai cultului și ai culturii, izvorâtă din cult”, a spus Patriarhul României.

Mănăstirea Cozia, ca și Mănăstirea Putna, este „un sanctuar al conștiinței naționale românești”, a mai spus Preafericirea Sa. „Zidul vechi al mănăstirii este în permanență izbit de valurile Oltului, aceasta arată greutățile dăinuirii noastre pe aceste pământuri românești. Foarte multe valuri ale istoriei au lovit și lovesc integritatea Bisericii, dar învățăm de la domnitorii luptători, credincioși, ctitori de locașuri sfinte și de țară că, de fapt, Hristos iubește mai mult pe creștinii luptători, nevoitori, pe cei care își arată dragostea față de Hristos nu numai în vremuri bune , ci și în vremuri de încercare, de ispită, persecuții sau de prigoană. Aici, ca și la Putna, avem un sanctuar al conștiinței naționale românești și mai ale în acest An Centenar de la Marea Unire din 1918. Toate aceste biserici, mai ales mănăstiri cu valoare de simbol trebuie prețuite, iar ctitorii lor trebuie comemorați, cu respect, evlavie și să învățăm din pilda lor să păstrăm credința ortodoxă, demnitatea și unitatea poporului român”, a reliefat Părintele Patriarh Daniel.

La final, Preafericirea Sa a felicitat obștea mănăstirii pentru lucrarea misionară și păstrarea candelei aprinse a credinței și evlaviei față de domnitorul ctitor, dăruind o cruce de binecuvântare, cutii cu tămâie din Oman și mai multe cărți liturgice și istorice despre rolul Bisericii Ortodoxe Române în Primul Război Mondial și Marea Unire de la 1918. În semn de recunoștință, arhim. Vartolomeu Androni, starețul Mănăstirii Cozia, a dăruit Patriarhului României o icoană a Maicii Domnului, mulțumindu-i pentru prezență și binecuvântarea obștii monahale. După înscrierea acestui moment istoric pe filele Sfintei Evanghelii, Părintele Patriarh a depus, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, o candelă și o coroană cu flori la mormântul voievodului Mircea cel Bătrân, la împlinirea a 600 de ani de la trecerea acestui voievod român în Împărăția cea veșnică.

Leave a Response