|sâmbătă, mai 27, 2017
  • Follow Us!

Controversatul „avocat” Bogdan Tudor a intrat pe uşa din dos în diverse comisii, asociaţii şi obşti de moşneni 

Bogdan Tudor

 

De peste 11 ani, falsul avocat vâlcean Bogdan Tudor a păcălit diverse instituţii şi instanţe de judecată cu statutul său de membru al Baroului Bucureşti, statut dobândit în condiţii extrem de dubioase şi prin ocolirea legii. În 2005, atunci când a primit „patalamaua” de avocat, Bogdan Tudor nu avea vechimea necesară prevăzută de lege pentru a deveni avocat cu drepturi depline. Este un abuz de care a profitat din plin Bogdan Tudor, sprijint la vremea aceea de fostul ministru al Justiţiei, Valeriu Stoica şi Toma Stanciu. Ulterior, în anul 2006, Bogdan Tudor a devenit, prin fals, membru al Comisiei Judeţene de Fond Funciar, prin furtul Asociaţiei Proprietarilor de Păduri din România (APPR) cu sediul în Braşov. După anul 2006, Bogdan Tudor întocmeşte delegaţii către 24 de judeţe pentru a include în comisii membri APPR, „avocatul” vâlcean luându-şi partea leului, adică comisiile din Constanţa şi Vâlcea. În anii 2007 şi 2008 a început validarea terenurilor pe bandă rulantă, numai în Vâlcea fiind daţi în condiţii dubioase suprafeţe care însumează peste 15.000 de hectare.

În perioada aprilie 2003 – iunie 2004, Bogdan Tudor este numit jurist la Primăria Voineasa pe perioadă determinată. După numirea acestuia, încep o serie de nereguli privind propunerile de validare a unor suprafeţe forestiere şi punerea lor în posesie cu o serie de nereguli, încălcând, în acest fel, legile funciare. Sunt propuse spre validare un număr de 4 obşti „fantomă” care nu deţineau şi nu deţin documente de proprietate, conform legilor funciare în vigoare. Validarea terenurilor este făcută de Bogdan Tudor (în calitate de secretar al Primăriei Voineasa), Toma Stanciu (fost viceprimar), Mircea Ghelman (actualul preşedinte al asociaţiilor de obşti fantomă). Deşi era de competenţa lor şi a celorlalţi membri analizarea documentelor care au stat la baza solicitărilor terenurilor forestiere, cele trei personaje reuşesc, prin diferite metode, să pună în posesie „proprietari fantomă” care nu deţineau documente legale doveditoare a proprietăţilor solicitate. Mai mult, sunt puse în posesie şi terenuri forestiere aparţinând fostei societăţi Carpatina din anul 1945, în care statul român deţinea 52%, deci erau terenurile statului după cum urmează: Obștea de Moșneni Aninișeni, Radoșeni, Cărpinișeni – suprafaţă reală 540 ha, puşi în posesie cu 1.200 ha; Obştea Fraţilor Tărăşti – 500 ha deţinea în anul 1948, dar au primit acum peste 2.200 ha; Obştea Bălceşti Pereşti – 540 ha, numai că pe terenul respectiv sunt proprietari persoane fizice din comuna Vaideeni. În anul 2004 apare peste noapte Obştea Pociovaliştea (preşedinte Ion Tomescu), care este „ajutată” să obţină 500 de ha pădure cu acte falsificate.

Statul român a fost prejudiciat cu peste 12.000 ha în zona Voineasa de către Bogdan Tudor, Toma Stanciu şi Mircea Ghelman. Tot în aceiaşi perioadă, după mai multe căutări, sunt găsite dosarele de revendicare proprietăţilor familiei Munteanu Iacob şi Munteanu Nicolae. Conform documentelor originale din periaoda 1921-1948, au fost puşi în posesie 8 persoane cu titluri de proprietate în zona Obârşia Lotrului, punctele Miru Mare – Miru Mic, pe o suprafaţă de 80 de hectare. După plecarea de la Primăria Voineasa, Bogdan Tudor şi Mircea Ghelman devin reprezentanţii falselor obşti. În calitatea abuzivă de proprietar de păduri şi de avocat, Bogdan Tudor semnează în data de 26 septembrie 2008 un proces verbal de punere în posesie pentru mai multe terenuri împădurite către diverse persoane fizice în zona Voineasa – Cataracte, terenuri care însumează suprafaţa totală de 1.289 de hectare. În data de 2 martie 2005, în cererea adresată conducerii Baroului Bucureşti, Bogdan Tudor recunoaşte următorele: „Precizez că persoanele juridice al căror angajat am fost (majoritatea obştilor de moşneni din judeţele Vâlcea şi Gorj) şi-au manifestat deja intenţia fermă de a încheia contracte de colaborare permanentă cu avocatul Bogdan Tudor. Or, o perioadă de stagiu de doi ani, pe lângă faptul că nu ar putea fi argumentată prin necesitatea dobândirii unei mai bune cunoaşteri a legilor şi a normelor procedurale, ar limita sfera în care aş putea să acţionez pentru clienţii mei şi m-ar pune în situaţia de a deveni avocat definitiv după un «stagiu» profesional de patru ani”.

Propact 2005 atrăgea atenţia că Bogdan Tudor a îndepărtat abuziv din conducerea APPR pe cei aleşi statutar

Consiliul Naţional Propact 2005 trăgea public un semnal de alarmă în care semnala faptul că, în comisiile judeţene pentru aplicarea Legii nr. 247/2005, au existat mari lacune, mergându-se până la ilegalitatea constituirii lor. „Dacă despre ilegalitatea constituirii comisiilor locale (comunale, orăşeneşti, municipale) nu mai avem nici un fel de dubii – iată că nici comisiile judeţene pentru aplicarea Legii 247/2005 nu au fost constituite peste tot, cu respectarea strictă a legii. În conformitate cu regulamentul de aplicarea Legii nr. 247/2005 – în comisiile judeţene – pe lângă cei 11 reprezentanţi ai structurilor statului (cele mai multe comuniste) trebuiau nominalizaţi prin ordin de către prefecţi şi trei reprezentanţi ai proprietarilor, desemnaţi de asociaţiile de proprietari din România. În România au apărut mii de asociaţii – de fundaţii, de legi şi alte făcături – care, bazându-se pe dreptul fundamental la asociere liberă, au creat o stare generală de «superdemocraţie». Nimeni nu cercetează cu atenţie statutul, documentele de constituire, reprezentaţivitatea reală a acestor forme asociative. Cele mai multe au fost constituite special ca să compromită ideea de asociere liberă. Asociaţiile de anvergură, cu vechime de peste 15 ani, cu activităţi cunoscute în ţară şi în străinătate, cu reprezentativitate numerică în toată ţara, chiar şi în multe ţări din lume, au devenit ţinta unor grupuri mafiote interesate să le scindeze, să le bulverseze, să plătească bani grei mass-mediei pentru a compromite conducerile statutare şi legale ale acestor asociaţii. Cu sprijinul justiţiei, care nu asigură securitatea şi funcţionalitatea în siguranţă a acestor asociaţii şi fundaţii – cele mai cunoscute asociaţii, cele mai serioase segmente ale societăţii civile democratice – au fost decimate – creându-se structuri paralele cu acelaşi nume (vezi asociaţia Propact), sau aceeaşi asociaţie căreia judecătoriile i-au dat mai multe încheieri şi sentinţe tocmai pentru a nu mai înţelege nimeni nimic. În România au existat numai câteva asociaţii care au reprezentat interesele proprietarilor români de terenuri agricole, luciuri de apă, păşuni, islazuri, vii, livezi, păduri, păşuni alpine, case, alte imobile etc. Asociaţia Propact – înfiinţată în mai 1993 – singura asociaţie naţională, cu sentinţe judecătoreşti proprii pentru fiecare filială judeţeană, cu si nuclee în peste 2700 de localităţi ale României singura asociaţie care reprezintă interesele tuturor categoriilor de proprietari români nu numai din România, ci din toate ţările lumii unde sunt români, singura asociaţie de tip sindical care poate oricând demonstra că a avut şi are înscrişi peste 170.000 de membri – singura asociaţie care a ţinut 5 congrese naţionale, la fiecare congres participând între 1200-1500 de delegaţi din absolut toate judeţele ţării.  A doua asociaţie, cu o vechime de nouă ani – care are şi ea reprezentativitate parţial naţională, este Asociaţia Proprietarilor de Păduri din România, condusă de ing. Mihai Ionescu, din Braşov. Până în 2005, această asociaţie (constituită în 1998), nu a avut probleme interne. În 2005, un grup mafiot condus din umbră de Flutur Gheorghe, fostul ministru al agriculturii, avându-i protagonişti pe Bogdan Tudor şi Istvan Toke, au procedat în acelaşi stil mafiot ca şi grupul Iuraşcu – şi acest individ făcând parte tot din grupul Flutur!!! În 2005, aceşti impostori au îndepărtat abuziv din conducerea APPR pe cei aleşi statutar, pe fondatorii APPR şi s-au autopropus ei în conducerea APPR, modificând şi statutul şi alte documente ale APPR. Şi azi problemele litigioase din interiorul APPR se află în instanţele de judecată. Totul a fost făcut cu scopul ca aceşti impostori – din grupul Bogdan Tudor şi Toke – să fie nominalizaţi în comisiile judeţene de aplicare a Legii nr. 247/2005 – să poată avea acces la informaţii şi să reuşească să intermedieze crearea de obşti şi composesorate fantomă, să vândă pădurile proprietarilor la companii dubioase venite special din diferite ţări, să taie într-o veselie pădurile proprietarilor individuali şi juridici, fiind mână în mână cu Romsilva şi cu unii secretari de stat din ministerele Agriculturii şi de Interne. Nu este întâmplător că în marea majoritate a judeţelor ţării apar ca reprezentanţi ai proprietarilor de păduri şi administratori ai acestora – câte doi indivizi nominalizaţi de acest Bogdan Tudor, sprijinit de un domn Dobre – secretar de stat în Ministerul de Interne. Mafioţii şi asociaţiile create, prin acte mafiote, au mai multă trecere în România decât cele legal constituite, şi cu adevărat reprezentative”, se arată într-o notă a Consiliului Naţional Propact 2005 redactată în anul 2007.

Petre Coman

Leave a Response