|luni, septembrie 25, 2017
  • Follow Us!

Gigi Matei, viceprimarul cu atribuții de primar, și instituțiile statului se fac că nu văd megafrauda Romprest Energy?! 

romprest_222

 

 

Războiul pe gunoaiele râmnicenilor continuă! Combatante sunt cele două firme de salubritate SC Urban SA și Romprest. Între acestea se află Primăria Râmnicu Vâlcea, care prin adrese evazive întreține flacăra conflictului! Direcția de Dezvoltare Locală din cadrul primăriei Râmnicu Vâlcea prin documentul nr 28389/18.08.2015 face următoarele precizări: „ 1.Deșeurile reziduale colectate începând cu data de 1august 2015 de către SC Romprest Energy SRL și SC Compania Romprest Service SA, nu au fost acceptate în depozitul ecologic Fețeni de către administratorul acesteia (Primăria Râmnicului), întrucât membrii comunității locale, persoane fizice și juridice, în calitate de utilizatori direcți și indirecți ai serviciului de salubrizare, nu au asigurat precolectarea separată, în recipientele distinct inscripționate aflate în spațiile special amenajate, a deșeurilor pe care le-a generat în propria gospodărie sau ca urmare a activităților lucrative pe care le desfășoară. Iar la punctul 4. se mai menționează: potrivit art 51 alin 1, ofertanții au avut posibilitatea de a lua în calculul tarifului pentru activitățile concesionate, tarife pentru tratarea și depozitarea deșeurilor municipale colectate…O altă precizare din același document mai spune, că: traseele mașinilor și utilajelor operatorului de salubrizare (Romprest) au fost supuse aprobării autorității contractante cu adresa înregistrată la Primăria Municipiului Rm. Vâlcea sub nr 2760/31.07.2015. „Cireașa de pe tortul cârdășiei de fraudă ” o găsim la punctul 5, unde primarul Gigi precizează: autoritatea contractantă (primăria) monitorizează permanent activitatea opratorului serviciului de salubrizare (Romprest) în conformitate cu prevederile legislației în vigoare…

Ce înțelegem din acestă informare emisă de primărie?

Suntem de părere că, din contră nu este respectată legea. Conform caietului de sarcini emis de Primăria Râmnicului, anexa la HCL 168/28.08.2014, pentru delegarea activităților de salubrizare pentru SC Romprest Energy SRL, găsim prevăzute printre altele:

  1. Conform art 28, aliniat 1. „Transportul deșeurilor se va efectua după cum urmează: Deșeurile reziduale mixte vor fi transportate, în vederea depozitării, la depozitul ecologic Fețeni”. Practic după informațiile pe care le deținem, depozitarea nu se face la Fețeni ci la Horezu. Groapa de gunoi de la Horezu fiind, se pare, o adevărată bombă ecologică, iar Uniunea Europeană a declarat-o neconformă, urmând ca până în anul 2017 să fie închisă. Această groapă, impropriu numită astfel, se află pe o păşune din comuna Măldăreşti, iar reziduurile ar putea intra în pânza freatică a pârâului ce curge în apropiere, iar mai apoi, ajung în râul Cerna. Acest depozit privat al SC Sacomet SA este condus de un anume Florian Nicolaescu. Își desfășoară activitatea fără cântar, fapt ce nu îi permite, se pare, realizara unei evidențe stricte asupra deșeurilor ce sunt depozitate acolo. Probabil se folosesc unitățile de măsură la volum și negocierea directă între părți.

Dar să intrăm și mai mult în culisele afacerii cu iz penal, unde interesul funcționarilor de la stat și cel al privatului și-au dat mâna în detrimentul cetățeanului de rând care este cocoșat de taxe, amenzi, penalități și impozite cu duiumul.

  1. Tot în caietul de sarcini emis de Primăria Râmnicului, la același articol, dar la aliniatul 2 se mai găsește specificat: „Deșeurile reziduale colectate se depozitează numai în depozitul special realizat în acest scop și care funcționează cu respectarea prevederilor legislației în vigoare, respectiv la depozitul ecologic Fețeni…” Din nou, ne întrebăm de ce nu se depozitează la Fețeni, ci la Horezu?
  2. Rămânem tot la articolul 28 din acelaşi Caiet de Sarcini și mergem la aliniatul 4, care zice: „Deplasarea se va efectua pe cel mai scurt traseu admis, cu cel mai redus risc pentru sănătatea populației și a mediului. Traseele mașinilor și utilajelor operatorului de salubritate ce transportă deșeurile din toate cartierele municipiului Râmnicu Vâlcea vor fi alese astfel încât să se parcurgă distanța cea mai scurtă până la strada Straubing și în continuare strada Fețeni, până la Depozitul Ecologic….” Ne mai întrebăm: dacă firma Romprest și-a luat un angajament când a contractat seviciul de salubrizare a orașului, de ce nu îl respectă și de ce instituțiile statului se fac că nu înțeleg și nu văd? În aceste condiții, de ce se permite transportul gunoiului la Horezu?

Suntem de părere că nu a fost respectat, conform art 37 din același caiet de sarcini, nici paragraful 1, unde se face precizarea că: „În timpul perioadei de mobilizare, operatorul va definitiva pregătirile pentru intrarea în aplicare a serviciilor. În acest sens, operatorul va obține toate avizele, acordurile, autorizațiile necesare desfășurării serviciilor conform legislației în vigoare”. Dacă primăria a cerut respectarea acestor reguli, cum se face că în perioada 1-4 august a.c. i s-a permis firmei Romprest să-și desfășoare activitatea fără o parte din autorizările ce i se impuneau? Cum a fost posibil ca primăria condusă de primarul interimar Gigi Matei să permită această ilegalitate, ce a fost sancționată de Garda Națională de Mediu cu suma de 60.000 lei?! Tot la acest articol mai suntem îndreptățiți să credem că nici traseele și orarul de parcurs nu sunt coordonate în funcție de orarul de funcționare a Depozitului Ecologic Fețeni, Stația de compostare Râureni, Stația de sortare la care se vor duce deșeurile reciclabile și al generatorilor de deșeuri-agenți economici și instituții”

La secțiunea 3, art 39, aliniat 1, mai găsim specificat: „Autoritatea contractantă va monitoriza permanent activitatea operatorului, întocmind rapoarte de constatare privind calitatea prestației și cantitățile de deșeuri municipale transportate efectiv, în baza bonului de cântărire eliberat de unitățile de preluare (stația de compost și / sau stații de valorificare, depozit deșeuri, etc).“ La fel credem că nici această prevedere nu este respectată și de asemenea nici paragraful 4 unde la unul din aliniate este precizat faptul, că: „Transportul deșeurilor se va face exclusiv în destinațiile stabilite conform caietului de sarcini HCL 168/28.08.2014, Anexa 3.”

Art.48, 49 și 51 la fel în mare parte credem că nu sunt respectate. Însă în urma demersurilor noastre jurnalistice găsim precizat că tariful pentru depozitul ecologic Fețeni este de 84 de lei pe tonă și cel de la Horezu nu este inclus. Dar depozitul de la Horezu, se pare că percepe doar 30 de lei tonă. Ce înseamnă aceasta? În acest caz, Primăria Râmnicului ar putea (dacă ar vrea) impune Romprestului o scăde semnificativă a prețului la colectarea deșeurilor, de la populație și agenți economici. Unde se duc profiturile ce par a se realiza de pe urma acestor ilegalități? Bineînțeles în conturile băieților deștepți de la Romprest și poate într-o oarecare măsură și la cei care le facilitează îmbogățirea. Toate acestea în detrimentul locuitorilor din Râmnic care plătesc taxe și impozite.

Comisarii de la Garda de Mediu Valcea, Bănescu Valentin, Țăpuș Cristian și Ramona Hogea, sunt de părere că Primăria Râmnicu Vâlcea, deținătoarea actului de reglementare, conform Autorizației de mediu 203/2009, respectă prevederile. Ei decid, la jumătatea lunii agust 2015 că nu există motiv de revizuire a atorizației mai sus menționate. Cu toate că recunosc: „În urma verificărilor SC Romprest Energy SRL a încheiat contractul de depozitare a deșeurilor nr 6897/31.07.2015 pe o suprafață de 100 mp cu Stația de Compost Râureni”. Pe parcursul acestor investigații jurnalistice vom reveni și asupra acestui aspect, care veți vedea este unul plin de surprize. Însă până atunci să vedem cine sunt cei care conduc grupul de firme Romprest.

 

Miza ROMPREST

Contractul de salubritate încheiat cu Primăria Sectorului 1 ca și în cazul de la Vâlcea, spunem noi, nu este singurul „peşte“ mare pescuit cu uşurinţă de societatea Romprest Service SA. Încă de la înfiinţare, din anul 2001, compania a reuşit să îşi mărească profitul an de an, beneficiind de sprijinul unor miniştri pentru a câştiga licitaţii cu statul. Având spatele asigurat de înalţi demnitari, compania Rom­­prest, de altfel una cel puţin dubioasă şi ră­sărită aproape peste noap­te, a câştigat pe ban­dă rulantă licitaţii pe bani publici. Pe timpul Guvernului Năstase, controversatul om de afaceri Florian Buşcă, aflat în vizorul procurorilor anticorupţie pentru fapte de înşelă­ciu­ne şi cămătărie, a înfiinţat compania Romprest Service. Acţionariatul companiei a fost unul bizar încă de la început.

„Caracatiţa“ Romprest

Dar ROMPREST SER­VICE era şi atunci, ca şi acum, o companie cu oameni puternici, dar în umbră. Mizele pe care şi le-a fixat firma de salubritate au devenit din ce în ce mai înalte. Odată intrată pe Aeroportul Oto­peni, următorul obiectiv a fost acela de a înlocui Jandarmeria care asigura paza instituţiei cu serviciile de securitate ofe­rite de Romprest Security, o divizie a Romprest Service, înfiinţată exact în acest scop. Romprest Security a fost ca­dorisită, de altfel, cu con­trac­tul pentru paza ae­roportului fără licita­ţie. Singurii avantajaţi de acest contract au fost de­ţinătorii companiei Romprest. Asta pentru că re­pre­zentanţii statului ro­mân au ales, din motive lesne de înţeles, să plătească milioane de euro din bani publici pentru un serviciu ce putea fi prestat pe gratis. Imediat după obţinerea acestui contract, Buşcă Walter a vrut să continue pe ace­laşi tipar, de această dată pentru a înlocui SRI-ul de pe Otopeni. Conform Programului Naţional de Securitate Aeroportuară, acesta avea obligaţia să asigure securitatea aeroportului. Buşcă a vrut să meargă pe aceeaşi ghi­duşie: acordarea contrac­tului prin încredinţare directă, fără licitaţie.

Urmărit de DNA

Schimbarea la faţă: Buş­că devine Walter. Buş­că a obţinut unul dintre cele mai bănoase contracte pentru firma Romprest în timp ce era ur­mărit penal de procurorii DNA pentru că­mă­tărie. Astfel, în 2001, Buşcă împreună cu deputatul PSD Prahova, Mihai Sireteanu, l-au împrumutat pe Ion Ge­or­­gescu, director eco­no­mic la Agrozootehnica SA Drăgăneşti, pentru ca acesta să cumpere în numele lor pachetul majoritar de acţiuni al IAS-ului prahovean. Cei trei au semnat un „contract de împrumut cu dobândă“ prin care deputatul Mihai Sireteanu şi omul de afaceri Florian Buşcă îl împrumutau pe Ion Geor­gescu cu 1,46 miliarde de lei, cu o dobândă de 0,5% pe zi, pe termen de un an, adică mai mare decât la oricare altă bancă. Totul ar fi mers conform planului celor trei, dacă aceştia nu intrau în conflict cu directorul Agrozootehnica SA, Aurel Anghel. Şi asta pentru că, după privatizare, trioul Sireteanu – Buşcă – Georgescu l-a scos din schemă pe An­ghel, preluând întreaga con­ducere a societăţii pra­hovene. Pentru a se asigura că Anghel va tăcea, Sireteanu a făcut o plângere la Parchet împotriva acestuia, pe motiv că ar fi furat societatea. La rândul său, An­ghel a sesizat Parche­tul în legătură cu învârtelile făcute la privatiza­rea Agrozootehnica SA. Sur­prin­zător este că afa­ceristul a reuşit printr-un truc ieftin să obţină de la toate instituţiile aprobă­rile de care avea nevoie pentru a se prezenta la licitaţii. Buşcă voia să impună Romprest Service la o licitaţie or­ga­nizată de Armata Statelor Unite pentru serviciile de salubritate în bazele militare de la Kogăl­niceanu şi Babadag. Pentru aceasta, compania avea nevoie de un aviz de securitate de la Ministe­rul Apărării Naţionale, în­să petele din cazierul lui Buşcă împiedicau ob­ţinerea avizului. Ca atare, Buşcă şi-a schimbat numele în Florian Walter, obţinând documentul necesar pentru a participa la licitaţia or­g­a­nizată de Armata Statelor Unite, pe care de altfel a şi câştigat-o, oferind cel mai mic preţ.

Walter cumpără şi vinde acţiuni la ROMPREST

În martie 2006, Florian Walter a cumpărat pachetul de 60% din ac­ţi­u­nile deţinute de compania americană Detaco LLC, devenind acţionar majoritar al Romprest Service. Pentru că firma prindea contracte extrem de avantajoase, omul de afaceri Cristian Borcea, coacţionar cu Buşcă la clubul Dinamo, cumpără, la rândul său, 20% din acţiunile Romprest Service. Borcea renunţă, după aproape un an, la acţiuni, iar la scurt timp după asta, Florian Walter vinde 30% din acţi­unile societăţii de prestări servicii de salubritate Fon­dului britanic de in­vestiţii „3I Group PLC“.

De ce tac autorităţile?

Aţi văzut în cele prezentate doar o mică parte din fața nevăzută a acestor oameni ce par fără scrupule care reușesc an de an să strângă banul public în visteriile lor. Deşi două instanţe jude­căto­reşti au desfiinţat lic­i­taţia-fantomă organizată de primarul sectorului 1 cu dedicaţie pentru Romprest, autorităţile statului nu fac nimic. Același spectacol se pare, va rula și la Vâlcea, dar sub „bagheta” primarului interimar Gigi Matei.

 

 

Vă rog cu o mică trimitere din prima pagina

 

One Response to Gigi Matei, viceprimarul cu atribuții de primar, și instituțiile statului se fac că nu văd megafrauda Romprest Energy?!

  1. )

    care de asi. adica patru. cu radulescu.

     

Leave a Response