|miercuri, septembrie 19, 2018
  • Follow Us!

Pentru ministrul Transporturilor, calea ferată Vâlcea-Vâlcele „rămâne un obiectiv pentru viitor” 

cale_ferata_viaduct_pod_4675_23245500

S-a mai consemnat că, în perioada 2005-2008, compania CFR SA s-a preocupat de efectuarea investigaţiilor necesare elaborării noilor soluţii tehnice şi reactualizării indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Linie nouă de cale ferată Vâlcele-Râmnicu Vâlcea”. În Monitorul Oficial al României nr. 87/4 februarie 2008, partea I, a fost publicată Hotărârea Guvernului Românei nr. 104 din 30 ianuarie 2008 pentru aprobarea schimbării soluţiilor tehnice şi reactualizării indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Linie nouă de cale ferată Vâlcele – Râmnicu Vâlcea”. Potrivit unor precizări recente ale lui Ioan Rus, Ministerul Transporturilor în parteneriat cu CNCF CFR SA are în continuare inclus printre „proiectele prioritare” pentru anul 2014 şi perioada următoare, obiectivul de investiţii „Linie nouă de cale ferată Râmnicu Vâlcea – Vâlcele”, acesta fiind cuprins în lista obiectivelor de investiţii cu finanţare integrală sau parţialălde la buget pe anul 2014, repartizate pentru CNCF CFR SA. „Menţionăm că realizarea investiţiei «Linie nouă de cale ferată Vâlcele-Râmnicu Vâlcea» rămâne un obiectiv pentru viitor, dar, deocamdată, limitele strategiei fiscal-bugetare nu au permis alocarea fondurilor necesare continuării acestei lucrări de mare anvergură”, spune ministrul Transporturilor. Calea ferată Râmnicu Vâlcea – Vâlcele a fost considerată ca o mare necesitate şi totodată obiectiv strategic încă de pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, ideea revenind în atenţia tuturor guvernanţilor ulteriori. De-abia în anul 1949 a fost demarat, în acest sens, studiul de teren, pentru ca lucrările să înceapă 30 de ani mai târziu. În anul 1989, lucrările la calea ferată Râmnicu Vâlcea-Vâlcele erau, în ansamblu, realizate în proporţie de 73%, aceasta fiind o medie a următoarelor categorii de lucrări distincte: viaducte – 70%; tuneluri şi terasamente – 100%; consolidări – 23%; suprastructură – 97%. Decizia de stopare a lucrărilor, în 1997, a reprezentat o pierdere financiară uriaşă, de câteva zeci de milioane de euro, jaful exercitat asupra acestui tronson în perioada imediat următoare fiind comparabil doar cu cel petrecut într-o altă zonă a transporturilor. Dincolo de indecizia unor guvernanţi, opinia calificată a specialiştilor este că linia ferată Râmnicu Vâlcea – Vâlcele rămâne un obiectiv de mare importanţă pentru viitor. în afară de faptul că ar scurta distanţa Bucureşti – Sibiu cu 107 km, ar urma să ocupe o poziţie strategică pe Culoarul IV Paneuropean, unde se anticipează un volum de transport extrem de ridicat, făcând, totodată, mult mai facilă legătura României intracarpatice cu cea extracarpatică. Calea ferată Vâlcele-Bujoreni Vâlcea este o cale ferată care face legătura între localitățile Vâlcele (județul Argeș) și Bujoreni (județul Vâlcea). Având o lungime de 39 km, linia a fost construită între anii 1979-1989, fiind deschisă traficului în 1989, chiar dacă unele lucrări nu au fost realizate în întregime. Alunecările de teren numeroase de pe acest tronson au făcut ca linia să fie închisă în 1998, iar în 2004 șinele de cale ferată au fost scoase. Această linie a fost proiectată pentru a decongestiona traficul de pe ruta București – Brașov (să se creeze astfel două trasee, unul via Ploiești, altul via Podu Olt – Făgăraș), să scurteze distanța dintre Arad și București, iar pe plan local să se realizeze o legătură feroviară rapidă între București, Râmnicu Vâlcea, Valea Oltului și Sibiu, evitându-se astfel varianta ocolitoare pe la Caracal și Piatra Olt. Chiar dacă actualmente nu este deschisă traficului feroviar, calea ferată Vâlcele-Bujoreni Vâlcea este una dintre cele mai impresionante lucrări de infrastructură din România. Printre lucrările de artă se numără două tunele: Gibei (2250 m, unul dintre cele mai lungi din țară) și Ploștina (1910 m), trei viaducte mari: Topolog (1440 m, cel mai mare din țară), Sâmnic (540 m) și Sâmnicel (270 m), precum și alte viaducte mai mici, un pod peste râul Olt și altul peste râul Argeș.

(Petre Coman)

Leave a Response