|miercuri, septembrie 26, 2018
  • Follow Us!

Dorel Balaban, fost locotenent major în fosta Securitate din Vâlcea, a fost deconspirat de CNSAS 

securitatea

Curtea de Apel Bucureşti, în Dosarul nr. 9842/2/2009, a admis cererea formulată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) în contradictoriu cu Dorel Balaban şi a constatat existenţa calităţii acestuia de lucrător al Securităţii. Prin cererea înregistrată la 20 octombrie 2009, pe rolul Tribunalului Bucureşti, CNSAS a solicitat, în contradictoriu cu Dorel Balaban să se constate existenţa calităţii pârâtului de lucrător al Securităţii. Aşa cum rezultă şi din cuprinsul notei de constatare din 20 august 2009, Dorel Balaban, având gradul de locotenent major în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Vâlcea, Serviciul 1, a procedat la recrutarea de surse şi le-a dirijat pe lângă persoana urmărită pentru a-i cunoaşte activitatea desfăşurată de obiectiv, dar mai ales pentru a preveni eventualele acţiuni de dezordine întreprinse de persoana urmărită. Pentru realizarea acestor obiective, pârâtul a instruit sursa să stabilească discuţiile pe care urmăritul le are legat de audienţa la primul secretar, să-l influenţeze pozitiv pe acesta ,,explicându-i anumite probleme” să-i stabilească relaţiile şi, nu în ultimul rând ,,să discute cu el probleme politice”. În acelaşi context, ,,pentru cunoaşterea unor fenomene negative şi prevenirea unor evenimente”, adică pentru a asigura supravegherea informativă generală, a instruit reţeaua informativă să semnaleze: relaţiile persoanelor aflate în supraveghere informativă; starea de spirit din comună şi din cadrul obiectivului unde îşi desfăşoară activitatea; cunoaşterea activităţii unor salariaţi. Faţă de cele prezentate anterior, consideră utile câteva consideraţii de ordin teoretic. Cum se poate observa, activitatea lui Dorel Balaban s-a axat în special pe munca cu reţeaua informativă ceea ce presupune, aşa cum a arătat, atât recrutarea cât şi ,,instructajul” şi dirijarea agenţilor. Astfel, agentul-informator constituie elementul de bază al acţiunii informative, el fiind elementul de contact direct şi permanent cu obiectivele urmărite. Deci, fie că este vorba de o acţiune de urmărire, sau de acţiuni de monitorizare (supraveghere generală) a individului „duşman” sau potenţial „duşman”, Securitatea se sprijinea pe mulţimea ochilor şi urechilor, special recrutate şi instruite pentru a fi hipervigilente. Conchide că Dorel Balaban, prin activităţile desfăşurate, a îngrădit drepturile şi libertăţile fundamentale. Astfel, în speţa dată, îngrădirea dreptului la viaţa privată, s-a produs, în momentul în care Securitatea a pătruns în anturajul persoanei urmărite şi potrivit sarcinilor primite a divulgat comentariile acesteia faţă de diferite situaţii. în plus, toate aceste ingerinţe erau legitimate şi, după cum se poate observa chiar puse în aplicare sub masca siguranţei naţionale. În concluzie, opinează că activităţile desfăşurate de către Dorel Balaban, în calitate de angajat al fostei Securităţi, au îngrădit următoarele drepturi şi libertăţi fundamentale recunoscute şi garantate de legislaţie în vigoare la acea dată: dreptul la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice); dreptul la libera exprimare – art. 28 din Constituţia României din 1965, art. 19 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice. Pentru argumentele prezentate anterior, consideră că sunt asigurate condiţiile impuse de legiuitor prin O.U.G. nr. 24/2008 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008 pentru a se putea constata calitatea de „lucrător al Securităţii”. Astfel, norma citată impune îndeplinirea următoarelor condiţii pentru a se putea reţine calitatea invocată: persoana să aibă calitatea de ofiţer, inclusiv acoperit, sau subofiţer al Securităţii în perioada 1945-1989. Or, în speţa dată, această condiţie este asigurată deoarece pârâtul a avut gradul de locotenent major în 1980, 1981, 1983, căpitan în 1985, 1987-1989, în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Vâlcea, Serviciul 1. În calitatea menţionată anterior să fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului. Şi această condiţie este asigurată prin acţiunile expuse pe larg anterior. Toate măsurile întreprinse de către Dorel Balaban au încălcat flagrant drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului garantate prin legile în vigoare şi la acea dată. În drept, CNSAS şi-a întemeiat acţiunea pe conţinutul articolelor 1 alin. 7, art. 2 litera a, art. 8 litera a şi art. 11 alineatul 1 ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 293/2008, coroborate cu art. 27 alin. 1 şi alin. 5 şi art. 35 alin. 5 lit. a din Regulamentul de organizare şi funcţionare al CNSAS, adoptat prin Hotărârea nr. 2/2008, precum şi pe dispoziţiile articolului 112 al Codului de Procedură Civilă. Curtea a încuviinţat reclamantului proba cu înscrisuri. Curtea de Apel Bucureşti a observat că potrivit O.U.G. nr. 24/2008 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008 pentru a se putea constata calitatea de lucrător al Securităţii trebuie îndeplinite următoarele condiţii: persoana să aibă calitatea de ofiţer, inclusiv acoperit, sau subofiţer al Securităţii în perioada 1945-1989; în calitatea menţionată să fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului. Această condiţie este asigurată deoarece Dorel Balaban a avut gradul de locotenent major în 1980, 1981, 1983, căpitan în 1985, 1987-1989, în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Vâlcea, Serviciul 1. A doua condiţie este îndeplinită deoarece activităţile desfăşurate de către Dorel Balaban, în calitate de angajat al fostei Securităţi, au îngrădit următoarele drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, recunoscute şi garantate de legislaţia în vigoare la acea dată: dreptul la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice); dreptul la libera exprimare – art. 28 din Constituţia României din 1965, art. 19 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice. Astfel, Dorel Balaban a procedat la recrutarea de surse şi le-a dirijat pe lângă persoana urmărită pentru a-i cunoaşte activitatea desfăşurată de obiectiv, dar mai ales pentru a preveni eventualele acţiuni de dezordine întreprinse de persoana urmărită. Pentru realizarea acestor obiective, Dorel Balaban a instruit sursa să stabilească discuţiile pe care urmăritul le are legat de audienţa la primul secretar, să-l influenţeze pozitiv pe acesta ,,explicându-i anumite probleme” să-i stabilească relaţiile şi, nu în ultimul rând „să discute cu el probleme politice”. În acelaşi context, „pentru cunoaşterea unor fenomene negative şi prevenirea unor evenimente”, adică pentru a asigura supravegherea informativă generală, a instruit reţeaua informativă să semnaleze: relaţiile persoanelor aflate în supraveghere informativă; starea de spirit din comună şi din cadrul obiectivului unde îşi desfăşoară activitatea; cunoaşterea activităţii unor salariaţi. Din aceste motive, în baza OUG nr. 24/2008 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, Curtea a admis cererea şi a constatat existenţa calităţii lui Dorel Balaban de lucrător al Securităţii.

(Marian Dinu)

One Response to Dorel Balaban, fost locotenent major în fosta Securitate din Vâlcea, a fost deconspirat de CNSAS

  1. UNUL DINTRE " PATRIOTI" ...

    PATRIOTI !!!
    NU ASA SE DECLARA SECURISTII – ACESTI INDIVIZI, CARE, IN REALITATE, AU FOST CELE MAI SINISTRE INSTRUMENTE ALE REGIMULUI COMUNIST ???

     

Leave a Response