|miercuri, octombrie 18, 2017
  • Follow Us!

Cula GRECEANU a ajuns pe mâna BARBARILOR 

CLIPA_10d.indd

Săptămâna trecută, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Ion Cîlea, şi directorul Direcţiei de Cultură, Florin Epure, s-au întâlnit cu Radu Boroianu, secretar de stat în Ministerul Culturii, care s-a aflat într-o scurtă vizită de documentare în judeţul Vâlcea. Cu acest prilej s-a discutat în detaliu dificultăţile cu care se confruntă judeţul Vâlcea pe linia conservării, restaurării şi punerii în valoare a unor importante obiective care trebuie integrate în patrimoniul cultural al judeţului şi al ţării. Ca etalon al acestor obiective a fost luat culele Greceanu şi Duca din cadrul Complexului Muzeal Măldăreşti.
Dacă în cazul culei Duca s-au găsit soluţii de protecţie şi promovare, cu celălalt obiectiv reprezentativ al arhitecturii medievale încă există probleme litigioase nerezolvate deoarece clădirea a fost retrocedată urmaşilor foştilor proprietari conform prevederilor Legii nr.10/2001, iar regimul juridic nu permite menţinerea în patrimoniul culturii naţionale.
Pentru achiziţionarea culei Greceanu au fost întreprinse numeroase diligenţe la Ministerul Finanţelor şi la alte instituţii guvernamentale, iar printr-o notă temeinic fundamentată a fost transmis la Guvern un proiect de hotărâre încă din data de 11 iulie a.c., însă, din păcate, proiectul respectiv s-a împotmolit ori s-a rătăcit prin vreun sertar ministerial.
Eforturile de a recupera şi reintroduce în circuitul patromonial un obiectiv cultural atât de important cum este cula Greceanu din comuna Măldăreşti are motivaţi puternice. La nivel naţional, de exemplu, nu mai există astăzi decât 37 de cule, din care trei în judeţul Argeş, una în Teleorman, iar restul se mai găsesc pe teritoriul judeţelor din Oltenia. Aceste construcţii fortificate au marcat un moment semnificativ în istoria Ţării Româneşti, însă, cu timpul, şi-au pierdut din strălucirea de odinioară. Culele, atâtea câte au rămas, sunt cele mai veritabile mărturii din secolele 17 şi 18, ele fiind folosite la adăpostirea şi protejarea copiilor şi bătrânilor în momente de năvăliri străine şi războaie. De asemenea, s-au folosit şi ca locuinţe de apărare pentru mişcările din interiorul ţării. Tocmai de aceea, cariile timpului nu trebuie lăsate să degradeze definitiv şi iremediabil aceste vestigii.
În apărarea acestor construcţii reprezentative s-a alăturat şi Filiala regională Sud – Vest Oltenia a Ordinului Arhitecţilor din România care, cu prilejul celei de-a XXI – a ediţii a Zilelelor Europene ale Patrimoniului, la începutul lunii septembrie a.c., a organizat o largă dezbatere şi o argumentată expoziţie la Craiova sub genericul „SOS – Culele din România”.
În faţa acestor argumente, secretarul de stat Radu Boroianu a dat asigurări că va fi un susţinător al proiectului şi că va urmări personal ca traiectul Hotărârii de Guvern înaintată de autorităţile judeţene la mijlocul verii să ajungă la destinaţie şi să oprească înstrăinarea culei Greceanu.

Leave a Response