|marți, decembrie 12, 2017
  • Follow Us!

Prin articolele publicate, nu a fost dovedită producerea vreunui prejudiciu moral în patrimoniul Oltchim 

• Decizia Tribunalului Vâlcea este fără echivoc şi “Ziarul de Vâlcea” a câştigat o luptă cu “Roibu-Împărat”:

Prin articolele publicate, nu a fost dovedită producerea vreunui prejudiciu moral în patrimoniul Oltchim

• în motivarea instanţei de la Vâlcea se mai arată: “Prezentarea nefavorabilă a unor persoane din conducerea societăţii reclamante, cu referire la atribuţiile ce le reveneau în această calitate, nu presupune automat producerea unor efecte negative asupra imaginii societăţii, decât dacă s-ar fi dovedit că asemenea efecte sunt rezultatul direct al unei asemenea prezentări”

Recent, Tribunalul Vâlcea a pronunţat sentinţa într-un proces în care fostul baron chimic Constantin Roibu a chemat în judecată “Ziarul de Vâlcea” şi directorul Tiberiu Pîrnău. Astfel, se dovedeşte că instanţa de judecată nu a căzut în capcana întinsă de fosta conducere a Oltchim şi de lamentările teatrale ale avocatului Octavian Fieroiu şi a decis să aplice legea şi să dea dreptate “Ziarului de Vâlcea”. În Dosarul nr. 2771/90/2011, judecătoarea Mirela Nicolăescu a respins acţiunile formulate de reclamanta OLTCHIM în contradictoriu cu “Ziarul de Vâlcea”, a respins excepţia lipsei calităţii de reprezentant a reprezentantului legal al societăţii reclamantei şi a respins excepţia lipsei de interes a reclamantei şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a directorului publicaţiei, Tiberiu Pîrnău. Tot Tribunalul Vâlcea a mai respins cererile reunite la data de 28 februarie 2012, formulate de OLTCHIM, în contradictoriu cu Tiberiu Pîrnău şi societatea editoare Pirmar SRL, ca neîntemeiate. Reamintim că în anul 2011, fosta conducerea a OLTCHIM a chemat în judecată pe Tiberiu Pîrnău, director executiv al publicaţiei “Ziarul de Vâlcea”, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 5,5 miliarde de lei vechi cu titlu de daune morale, obligarea pârâtului să publice pe cheltuiala sa, timp de 2 luni, un comunicat prin care îşi cere scuze pentru denigrarea lui “Roibu-Împărat”, sub sancţiunea unei amenzi în favoarea statului, obligarea zioarului să publice, pe cheltuiala sa, timp de două luni, hotărârea judecătorească pronunţată în prezenta cauză, sub aceeaşi sancţiune şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Iată că astăzi publicăm soluţia şi motivarea Tribunalului Vâlcea… în mod gratuit, fără să fim obligaţi de către instanţa de judecată: “Cu privire la fondul acţiunii, în raport de situaţia de fapt reţinută mai sus, tribunalul constată că în speţă sunt aplicabile prevederile vechiului Cod civil, întrucât potrivit art. 103 din Legea nr. 71/2011 răspunderea pentru faptele ilicite cauzatoare de prejudicii este guvernată de legea în vigoare în momentul săvârşirii pretinsei fapte ilicite. În speţă, OLTCHIM a pretins că fapta ilicită s-a săvârşit în perioada noiembrie 2010 – mai 2011, adică anterior datei de 1 octombrie 2011. Pentru antrenarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, era necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: fapta ilicită, prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu şi vinovăţia, inclusiv sub forma culpei celei mai uşoare. Dintre aceste condiţii, literatura şi practica de specialitate sunt unanime cu privire la faptul că prejudiciul constituie cel mai important element al răspunderii civile delictuale, întrucât în planul răspunderii civile delictuale fapta ilicită şi culpabilă este lipsită de relevanţă juridică dacă prin ea nu s-a cauzat un prejudiciu altei persoane. În speţă, reclamanta a pretins în esenţă că prin articolele publicate i s-a creat un prejudiciu de imagine, i-a fost afectată poziţia în raporturile cu instituţiile publice, cu furnizorii şi cu băncile. Tribunalul apreciază că o asemenea cerinţă nu este îndeplinită.

Astfel raportat la probele administrate în cauză şi la obligaţia ce revine reclamantei în temeiul art. 1169 din Codul civil de a dovedi existenţa prejudiciului, tribunalul apreciază că prin articolele publicate nu a fost dovedită producerea vreunei prejudiciu moral în patrimoniul reclamantei. Potrivit articolele publicate şi răspunsurilor reclamantei la interogatoriu referitoare la încheierea unora dintre contractele prezentate în aceste articole, se conturează ideea că societatea reclamantă era prezentată ca o societate într-o stare economică şi financiară precară, ale cărei fonduri nu au fost folosite corespunzător, aspecte cu privire la care nu s-a dovedit contrariul.
Prezentarea nefavorabilă a unor persoane din conducerea societăţii reclamante, cu referire la atribuţiile ce le reveneau în această calitate, nu presupune automat producerea unor efecte negative asupra imaginii societăţii, decât dacă s-ar fi dovedit că asemenea efecte sunt rezultatul direct al unei asemenea prezentări. Susţinerile martorilor de natură a concretiza pretinsul prejudiciu, referitoare la întârzierea unei proceduri de soluţionare a unei notificări sunt irelevante, întrucât pe de o parte nu s-a dovedit că o asemenea întârziere s-a datorat articolelor incriminate, iar pe de altă parte o asemenea întârziere nu poate forma obiectul vreunui prejudiciu moral, ci eventual economic, material. Mai mult, procedura de soluţionare a notificării este supusă unor reguli adoptate de autoritatea competentă, terţ faţă de prezenta cauză. În consecinţă, tribunalul va respinge cererile reunite formulate în contradictoriu cu ceilalţi doi pârâţi”.

(Nicu Trandafir)

Leave a Response