|luni, octombrie 22, 2018
  • Follow Us!

Deputatul Dan Mazilu vrea să protejeze angajaţii din instituţiile publice 

• Printr-un demers legislativ,

Deputatul Dan Mazilu vrea să protejeze angajaţii din instituţiile publice

În cursul anului trecut, deputatul Dan Constantin Mazilu, preşedintele UNPR Vâlcea, a fost unul dintre iniţiatorii propunerii legislative nr. 489/2011 privind protecţia persoanelor de interes public. Astfel, potrivit acestui proiect, persoanele de interes public sunt toate persoanele fizice care desfăşoară raporturi individuale de muncă în cadrul unei instituţii publice. Sunt persoane de interes public şi persoanele fizice care desfaşoară activităţi în cadrul instituţiilor publice în baza unor contracte numite sau nenumite potrivit legii, inclusiv în ONG-uri pe baza contractelor de voluntariat. Dispoziţiile propunerii legislative se aplică şi persoanelor care desfaşoară profesii liberale, care au statute proprii aprobate prin legi speciale, în măsura în care acestea nu dispun altfel, dacă se afla în relaţii contractuale de orice fel cu instituţii publice sau finanţate din fonduri publice.
„Această lege sancţionează faptele de natură penală care aduc atingere personalităţii, demnităţii sau integrităţii fizice sau psihice a persoanelor de interes public însărcinate cu îndeplinirea unor atribuţii în cadrul sau pentru o instituţie publică aflate în exerciţiul funcţiunii, ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii. 

Ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, insulta, lovirea sau alte violente, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul, săvârşite împotriva unei persoane de interes public, aflată în exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime. Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unei persoane de interes public ori împotriva bunurilor acestuia, in scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune ale cărei limite speciale se majorează cu o treime. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează faptele comise dacă privesc un membru de familie al unei persoane de interes public, ca urmare a calităţii pe care o are aceasta şi a atribuţiilor sale. Cauzele în care una dintre părţi are calitatea de persoană de interes public, aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti la data intrării in vigoare a prezentei legi, vor continua să se judece potrivit legii aplicabile în momentul sesizării instanţei”, se arată în iniţiativa legislativă a deputatului Dan Constantin Mazilu.

În expunerea de motive care a stat la baza redactării propunerii legislative nr. 489/2011 se menţionează următoarele: „Protecţia penală asigurată tuturor persoanelor care desfăşoară activitate în interes public reprezintă o garanţie a exercitării atribuţiilor ce le revin şi nicidecum un privilegiu, iar legitimitatea sa derivă din însăşi legitimitatea existenţei autorităţii. În cadrul instituţiilor publice din România îşi desfăşoară activitatea atât funcţionari publici (în baza Legii 188/1999) cât şi personal contractual (în baza Codului muncii). Faptele de natură penală săvârşite asupra unui funcţionar public, proprietăţii sau membrilor familiei acestuia sunt incriminate de Codul penal prin art. 257. Faptele ce privesc personalul angajat cu contract individual de muncă în cadrul instituţiilor publice, precum şi persoanele care desfăşoară profesii liberale aflate în relaţii contractuale cu instituţii publice sunt sancţionate potrivit cadrului general. 

Astfel se creează un tratament juridic discriminatoriu şi o disfuncţionalitate evidentă în sistemul penal sancţionator, întrucât este inadmisibil ca persoane care îşi desfăşoară activitate contractuală în cadrul unei instituţii de interes public să beneficieze de un tratament juridic diferit de celelalte categorii de persoane numite în funcţii publice. În acest sens a statuat şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 6 din 16 ianuarie 1997 principiul egalităţii în faţa legii «presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite». Tratamentul diferit instituit în funcţie de calitatea persoanei care desfăşoară activitate în cadrul său pentru o instituţie publică, insultate, calomniate ori ameninţate încalcă acest principiu. Mai mult, contravine prevederilor prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.

(Petre Coman)

Leave a Response