|sâmbătă, noiembrie 18, 2017
  • Follow Us!

Cerc vicios 

Cerc vicios

Ceea ce s-a întâmplat în cadrul celei mai recente şedinţe de Consiliu Local demonstrează încă o dată că ceea ce face statul ori e de mântuială, ori e de mântuială. Într-o economie care se doreşte a fi una de piaţă, două societăţi cum sunt ETA şi Acvarim, aflate în continuare sub tutela consilierilor locali, par nişte mamuţi pe care nu-i mai loveşte o dată o cometă rătăcită. Funcţionând încă după nişte principii desuete, având organigrame încâlcite şi un sistem relaţional greoi, cele două societăţi aflate în subordinea Consiliului Local sunt încă dependente de banul public, trăind undeva la limita dintre autofinanţare şi subvenţionare. Fără să beneficieze de o autonomie reală, ETA şi Acvarim se află automat la mâna unor interese mai mult sau mai puţin obscure. Cei doi directori generali se află astfel în imposibilitatea de a lua nişte decizii corecte, care ar urma să servească atât interesului public, cât şi celui comercial. Atunci când impui criterii de performanţă însă în acelaşi timp nu oferi şi pârghiile prin care aceste criterii să fie îndeplinite, nu faci altceva decât să permanentizezi ideea de struţo-cămilă. Când vrei să te ai bine cu cetăţenii dar vrei să şi scoţi bani, nu reuşeşti decât să-i împingi inevitabil pe managerii societăţilor cu pricina către dezastru. Să mă explic.

Acvarim. Societate de distribuţie a apei potabile în municipiul Râmnicu Vâlcea. A trecut prin numeroase schimbări, cele mai multe formale (schimbarea mai multor conduceri, frecuşuri între primari şi cei care au condus societatea). Conducte vechi, ruginite, pierderi masive, dependenţă de Apavil. Pe de-o parte, Acvarim are datorii mari, care cresc de la zi la zi, pe de altă parte are de încasat zeci de miliarde de lei de la clienţi. Aici apare problema. În mod normal, dacă nu-ţi plăteşti factura, ţi se taie apa. Cel puţin aşa ar proceda o societate autonomă, care vrea să scoată bani, să fie eficientă. Însă Acvarim nu poate, din cauza intereselor unora sau altora. Pe de-o parte sunt marii consumatori de pe platforma industrială, pe de altă parte sunt cetăţenii Râmnicului, care votează. Debranşarea ar însemna dezastru economic şi pierdere masivă de voturi pentru actuala administraţie. Cerc vicios care probabil nu se va sparge mult timp de-acum încolo.

ETA. Societate de transport în comun, fără concurenţă în Râmnic. Garaj în care vezi hârburi dar şi autobuze moderne, care costă municipalitatea o căruţă de bani. În mod normal, ETA ar trebui să fie găină cu ouă de aur. Din păcate, nu este altceva decât o găină aviară. De ce? Din mai multe motive. Aceeaşi dependenţă de factorul politic. Pe de-o parte o serie de categorii sociale beneficiază de gratuităţi sau înlesniri şi reduceri la plata abonamentelor, pe de altă parte municipalitatea majorează preţurile biletelor şi abonamentelor. Acelaşi cerc vicios. Pensionarii care merg gratuit cu autobuzul votează însă ETA pierde bani cu fiecare persoană care se plimbă moca cu autobuzul. Orice măsură s-ar lua, lucrurile nu merg bine. Şi în tot acest timp, nu se ia nici o măsură de fond. Primăria nu vrea privatizare, cel puţin în următorii doi ani dar nici nu vine cu soluţii de eficientizare. Cam asta ar fi situaţia celor două societăţi. Interdependenţa, multicefalizarea ambelor societăţi nu au dus şi nici nu vor duce vreodată la ceva bun. Cercul vicios nu poate fi spart decât de o capitalizare majoră a societăţilor cu pricina, cu o influenţă minimă din partea statului. Până atunci însă, lucrurile vor merge ca şi până acum.

• Octavian HERŢA

Leave a Response