|sâmbătă, ianuarie 16, 2021
  • Follow Us!

Alegerile europarlamentare, boicotate de judecători 

Caz unic în istoria electorală

Alegerile europarlamentare, boicotate de judecători


• Judecătorii de la Tribunalul Vâlcea nu doresc să fie detaşaţi la Biroul Electoral Judeţean Vâlcea. Astfel  sunt compromise alegerile pentru Parlamentul European din acest an. Oamenii legii rămân ferm pe poziţii şi invocă mai multe prevederi legale, care le permit să adopte această poziţie. În fapt, atitudinea judecătorilor este o formă de protest împotriva deciziei actualului Guvern de tăiere a sporurilor magistraţilor, drepturi care erau prevazute de lege.

Marţi, 7 aprilie 2009, preşedintele Tribunalului Vâlcea, Petre Dinescu, a procedat la tragerea la sorţi a preşedintelui, locţiitorului şi membrului Biroului Electoral Judeţean pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European în anul 2009. În prezenţa prefectului Remus Grigorescu şi a subprefectului Petre Ungureanu, la momentul tragerii la sorţi s-a constatat că judecătorii în exerciţiu din cadrul Tribunalului Vâlcea au formulat cereri prin care au învederat că nu sunt de acord cu detaşarea în Biroul Electoral Judeţean Vâlcea, invocând în drept Decizia nr. 326 din 14 septembrie 2004 a Curţii Constitutionale, Decizia nr. 305 din 12 martie 2008 a Curţii Constitutionale şi art. 58 din Legea nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.

În consecinţă, nefiind dat acordul celor 31 de judecători în exerciţiu ai Tribunalului Vâlcea nu s-a putut efectua operaţiunea de desemnare a preşedintelui, locţiitorului şi membrului Biroului Electoral Judeţean. Prefectul Grigorescu a apelat la Biroul Electoral Central pentru a se găsi o soluţie de ieşire din acest impas.

Refuzul judecătorilor

Referitor la refuzul judecătorilor de a fi membri ai BEJ, preşedintele Tribunalului Vâlcea, Petre Dinescu, a declarat : „Mă văd nevoit să constat că nu pot să duc la îndeplinire această tragere la sorţi. Din cei 31 de judecători, nu poate participa nimeni la tragerea la sorţi. La alegerea preşedintelui şi locţiitorilor Biroului Electoral Judeţean au participat magistraţii în exerciţiu din cadrul Tribunalului Vâlcea.

S-a constatat că aceştia au formulat cereri prin care au învederat că nu sunt de acord cu detaşarea în Biroul Electoral Judeţean invocând mai multe legi. Nefiind dat acordul judecătorilor nu se poate efectua operaţiunea de desemnare a preşedintelui, locţiitorului şi membrilor Biroului Electoral Judeţean. Judecătorii vor reveni asupra hotărârii, daca forurile decizionale, vor considera că articolele de lege invocate de judecătorii vâlceni se pot interpreta şi altfel.“

La tragerea la sorţi de marţi, 7 aprilie, au participat şi mai mulţi judecători. Judecătorul Adriana Mărăcinescu a devenit purtătorul de cuvânt al colegilor săi şi a declarat că refuzul reprezintă de fapt o formă de protest împotriva deciziei de tăiere a sporurilor magistraţilor, drepturi prevăzute de lege.

Prevederile art. 58. din Legea nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor – (1) Consiliul Superior al Magistraturii dispune detasarea judecatorilor si procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instante sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul National al Magistraturii, Ministerul Justitiei sau la unitatile subordonate acestuia ori la alte autoritati publice, in orice functii, inclusiv cele de demnitate publica numite, la solicitarea acestor institutii, precum si la institutii ale Uniunii Europene sau organizatii internationale…

Magistratii nu ar trebui să presteze activităţi extrajudiciare

Consiliul Superior al Magistraturii a  solicitat în repetate rânduri reducerea obligaţiilor judecătorilor considerând că se încalcă principiul constituţional al separaţiei puterilor in stat, al imparţialităţii justiţiei şi independenţei judecătorilor. Legea fundamentala, dar şi Legea statutului de judecător şi procuror prevăd incompatibilitatea acestei funcţii cu orice altă funcţie publică sau privată, singura excepţie menţionată în aceste acte normative fiind funcţia didactică din învăţământul superior.
Cu toate acestea, în legislaţia românească, există un număr mare de legi prin care judecătorilor le sunt atribuite şi alte funcţii decât cea de bază sau excepţiile menţionate. Mai exact, este vorba de nu mai puţin de 11 acte normative care contrazic prevederile Constitutiei privind activitatea strict judecătorească sau didactică a magistraţilor:

– Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură prevede obligaţia judecătoriei în circumscripţia căreia se află sediul societăţii, de a proceda la înscrierea acesteia ca persoană juridică, ţinerea registrului societăţii, operarea modificării actului constitutiv;

– Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale reglementează o serie de activităţi desfăşurate de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerţului. La începutul fiecărui an judecătoresc, preşedintele tribunalului are obligaţia de a delega la ORC unul sau mai mulţi judecători ai tribunalului. Acelaşi act normativ prevede atribuţiile judecătorului delegat în legătură cu autorizarea constituirii, înmatricularea, modificarea actelor constitutive şi radierea societăţilor comerciale;

– Ordonanţa nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii;

– Legea partidelor politice nr. 14/2003 prevede ca Tribunalul Bucureşti să ţină o evidenţă a partidelor politice;

– Legea sindicatelor nr. 54/2003 prevede ca judecătoria în raza căreia se află sindicatul să ţină un registru special, precum şi prevederi legate de dobândirea persoanei juridice a organizaţiei sindicale. Aceleaşi prevederi se aplică şi în cazul confederaţiilor, singura diferenţă fiind că acestea se află în raza tribunalului judeţean sau a Municipiului Bucureşti;

– Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari reglementează atribuţiile judecătorului delegat în legătură cu asociaţiile de proprietari;

– Legea administraţiei publice locale nr. 215/2008 cuprinde şi atribuţiile judecătorilor în ceea ce priveşte validarea consilierilor locali şi declararea locurilor vacante;

– Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului;

– Lega nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României;

– Legea nr. 3/200 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Activitatea extrajudiciară – o posibilitate, nu o obligaţie

În solicitarea sa, CSM prezintă şi rezultatul unui studiu de drept comparat privind activitatea extrajudiciară a magistraţilor. Astfel, în Anglia şi în Ţara Galilor, funcţia de judecător este incompatibilă cu orice funcţie administrativă. În schimb, în Polonia, Lituania, Cehia, Danemarca sau Germania, legislaţia permite implicarea judecătorilor şi în alte activităţi. Pentru prestarea activităţilor de acest tip, magistraţii sunt remuneraţi corespunzător, nu cu mai mult de 50% din salariul de judecător.

De asemenea, CSM consideră importantă şi modalitatea în care, în Cehia, judecătorii se pot implica în procesul electoral prin simpla manifestare de voinţă, nu prin constrângere legislativă. În opinia CSM,  nici în România nu ar trebui să existe o obligaţie legală pentru ca judecătorii să exercite atribuţii extrajudecătoreşti, ci doar o posibilitate aflată în acord cu regimul incompatibilităţii funcţiei de judecător cu alte funcţii publice sau private

Leave a Response