|miercuri, decembrie 13, 2017
  • Follow Us!

Alimente interzise, vandute elevilor în şcolile din municipiul Ramnicu Valcea! 

nesanatos

Populaţia judeţului Valcea este din ce în ce mai bol­navă, numărul afecţiu­ni­lor cronice e în creştere, iar o cauză a multor boli o re­pre­zintă alimentaţia nesănătoasă. Piaţa abun­dă de produse pline de E-uri, cu multe grăsimi şi cu un conţinut caloric mare. Copiii sînt vulne­ra­bili la asemenea aşa-zise alimente, care îi îmbie prin gust şi culoare, mulţi preferînd sucurile car­bo­ga­­zoase în detrimentul apei, iar de fructe aproa­pe uitand, cînd vine vorba de o gustare. Chipsurile, snacksurile, sticksurile, batoanele de ciocolată hipercalorice sînt de mul­te ori preferate în pau­zele de la şcoală.

Deşi există un ordin al Ministerului Sănătăţii, încă din 2008, privind inter­zicerea co­mer­cializă­rii în unităţile şcolare a ali­men­telor cu conţinut mare de zahăr, grăsimi, sare, a su­curilor şi a altor categorii, în mul­te şcoli din municipiul Ramnicu Valcea nu se respectă acest lucru. În privinţa băuturilor ră­coritoare, singurele care pot fi vîndute, potrivit Or­dinului 1.563/2008 al MS, sunt apa plată sau cea minerală, îmbutelia­tă.  

Chips-urile, sucurile, sticks-urile, bomboanele şi prăjiturile, adevărate bombe calorice, sunt la discreţia elevilor, fiind vandute în chioşcurile din curţile şcolilor sau chiar în unităţile de învăţămant din municipiu. In aceste conditii, se impune clar o interventie hotarata a institutiilor statului: Prefectura, Inspectoratul Scolar Valcea, Directia de Sanatate Publica, Primaria Ramnicu Valcea si, de ce nu, Administratia Financiara pentru ca aceste CHIOSCURI – ADEVARATE BOMBE CARE ATENTEAZA LA SANATATEA COPIILOR SA FIE CONTROLATE, iar prevederile Or­dinului 1.563/2008 al Ministrului Sanatatii sa fie RESPECTATE!

Me­di­cii au avertizat în ne­nu­mărate randuri asu­pra pe­ricolului consu­mu­lui frec­vent de  produse de tip junk-food sau fast-food, însă ecourile nu prea s-au simţit în rîndul consuma­to­rilor. Obezi­ta­tea, diabetul şi alte boli se înmulţesc atat la po­pu­laţia adultă, cat şi la copii, iar mancarea nesă­nă­toasă, consumată în timpul copilăriei, se va re­flecta în bolile adultului de maine.

 

ORDIN nr. 1.563 din 12 septembrie 2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi

EMITENT
  • MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 15 septembrie 2008

Văzând Referatul de aprobare al Autorităţii de Sănătate Publică şi al Inspecţiei Sanitare de Stat din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice nr. E.N. 9.562 din 12 septembrie 2008,având în vedere prevederile art. 9 din Legea nr. 123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul sănătăţii publice emite următorul ordin:Articolul 1(1) Se aprobă Lista alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor, prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.(2) În incinta unităţilor de învăţământ este interzisă comercializarea produselor care se încadrează în criteriile şi limitele prevăzute în lista din anexa nr. 1.Articolul 2Se aprobă principiile care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi, prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.Articolul 3Se aprobă necesarul zilnic de calorii, substanţe nutritive şi elemente minerale pentru copii şi adolescenţi, prevăzute în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.Articolul 4Se aprobă echivalenţele alimentare, necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi, datele orientative privind valoarea calorică a alimentelor şi caracteristicile nutriţionale ale grupelor alimentare utilizate pentru alcătuirea meniurilor la copii şi adolescenţi (cantităţi comerciale bruto), prevăzute în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul ordin.Articolul 5Se aprobă piramida alimentară pentru nutriţia copiilor şi adolescenţilor, în funcţie de necesarul caloric, grupele de alimente şi grupa de vârstă, prevăzută în anexa nr. 5, care face parte integrantă din prezentul ordin.Articolul 6Pentru ducerea la îndeplinire a art. 10 din Legea nr. 123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar, se vor respecta prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.955/1995 pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor, cu modificările ulterioare, precum şi dispoziţiile prezentului ordin.Articolul 7Operatorii economici care distribuie şi/sau comercializează alimente în incinta unităţilor de învăţământ trebuie să facă dovada compoziţiei alimentelor prin etichetă, specificaţii de la producător sau buletine de analiză.Articolul 8Structurile din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice, autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi inspecţiile sanitare de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin şi vor controla respectarea lor.Articolul 9Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul sănătăţii publice,Gheorghe Eugen NicolăescuBucureşti, 12 septembrie 2008.Nr. 1.563.Anexa 1LISTAalimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor

Nr. crt. Alimente nerecomandate Limita de la care alimentele devin nerecomandate Exemple de categorii de alimente care prin conţinut sau forma de prezentare pot fi nerecomandate
1. Alimente cu conţinut mare de zaharuri* Peste 15 g zaharuri /100g produs – prajituri – bomboane – acadele – alte produse similare
2. Alimente cu conţinut mare de grăsimi Peste 20 g grăsimi /100 g produs, din care, cumulativ: – grăsimi saturate peste 5 g/100 g produs – acizi graşi trans peste 1 g/100 g produs – hamburgeri – pizza – produse de tip patiserie – cartofi prăjiţi – alte alimente preparate prin prajire – maioneze, margarină – brânză topită, brânzeturi tartinabile cu conţinut de grăsime peste 20% – mezeluri grase – alte produse similare
3. Alimente cu conţinut mare de sare Peste 1,5 g sare /100 g produs (sau peste 0,6 g sodiu/ 100 g produs) – chipsuri – biscuiţi săraţi – covrigei săraţi – sticksuri sarate – snacksuri – alune sarate – seminţe sarate – brânzeturi sărate – alte produse similare
4. Băuturi răcoritoare** – orice tip de băuturi răcoritoare, cu excepţia apei potabile îmbuteli- ate sau a apei minerale îmbuteliate
5. Alimente cu conţinut ridicat de calorii pe unitatea de vânzare Peste 300 kcal pe unitatea de vânzare – orice tip de aliment care, prin conţinut, aduce un aport de calorii de peste 300 kcal pe unitate de vânzare
6. Alimente neambalate*** – alimente vrac – sandvişuri neambalate
7. Alimente neetichetate**** – alimente care nu respectă prevederile Hotărârii Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare
––––
    * Fac excepţie fructele şi legumele proaspete.
    ** În incinta şcolilor se va vinde numai apă potabilă sau minerală îmbuteliată,
       pentru a crea copiilor deprinderea de a o bea.
    *** Se exceptează bananele şi citricele.
    **** Pentru crearea unor deprinderi nutriţionale sanogene se recomandă etichetarea
       nutriţională.

Anexa 2PRINCIPIILEcare stau la baza unei alimentaţii sănătoasepentru copii şi adolescenţi1. Caracteristici în alimentaţia copiluluia) Nevoile nutriţionale ale copiilor diferă în funcţie de vârstă.b) Un copil creşte în salturi, ceea ce se reflectă prin nevoi energetice diferite.c) Aportul alimentar este adecvat dacă asigură o creştere staturală şi ponderală normală, evidenţiată prin compararea parametrilor creşterii cu curbele standard.2. Principii în alimentaţia copilului Alimentaţia sănătoasă pentru copilul mai mare de 24 de luni implică respectarea unor principii de bază, şi anume:a) asigurarea unei diversităţi alimentare, ceea ce înseamnă consumul pe parcursul unei zile de alimente din toate grupele şi subgrupele alimentareb) asigurarea unei proporţionalităţi între grupele şi subgrupele alimentare, adică un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte şi produse lactate, comparativ cu alimentele cu un conţinut crescut de grăsimi şi adaos de zahărc) consumul moderat al unor produse alimentare, adică alegerea unor alimente cu un aport scăzut de grăsimi saturate (unt, untură, carne grasă) şi de zahăr adăugat3. Reguli generale privind alimentaţia copiilor în creşe, unităţi de învăţământ sau alte tipuri de colectivităţi1. Conducerile creşelor, unităţilor de învăţământ sau ale oricăror alte tipuri de colectivităţi de copii şi tineri vor asigura o alimentaţie colectivă adaptată vârstei şi stării de sănătate, specificului activităţii şi anotimpului.2. Meniurile vor asigura un aport caloric şi nutritiv în conformitate cu recomandările cuprinse în anexele nr. 3 şi 4, proporţional cu timpul petrecut de copil în colectivitate. De exemplu, pentru un program şcolar de 6 ore, se recomandă o gustare care să asigure 10% din raţia energetică zilnică.3. În alcătuirea meniului unui copil de peste 2 ani se va utiliza piramida alimentară, cuprinsă în anexa nr. 5.a) Piramida alimentară este alcătuită din grupe de alimente cu o repartiţie a cantităţii recomandate a fi consumate sub denumirea de porţie nutritivă.b) O porţie nutritivă este recomandarea cantitativă a unui aliment exprimată în grame sau folosind ca unitate de măsură ceaşca.c) În cadrul piramidei alimentare, numărul de porţii nutritive dintr-o anumită grupă se stabileşte în funcţie de necesarul de calorii al copilului, care la rândul său depinde de vârstă, sex, dezvoltarea corporală şi gradul de activitate.4. Se va evita asocierea alimentelor din aceeaşi grupă la felurile de mâncare servite (de exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; în schimb, se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiţi; la masa de prânz nu se vor servi felurile 1 şi 2 preponderent cu glucide din cereale, de exemplu, supă cu găluşte şi friptură cu garnitură din paste făinoase, ci din legume).5. Se vor evita la cină mâncărurile care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinaţie produce efecte digestive nefavorabile (de exemplu, iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot).6. Mâncărurile gen tocături sunt acceptate numai dacă sunt prelucrate termic prin fierbere sau la cuptor. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor şi nu ca ochiuri româneşti sau prăjite.7. Meniul va fi îmbogăţit cu vitamine şi săruri minerale prin folosire de salate din crudităţi şi adăugare de legume-frunze în supe şi ciorbe.8. Se interzice folosirea cremelor cu ouă şi frişcă, a maionezelor, indiferent de anotimp.4. Alimentaţia copilului preşcolar trebuie să respecte următoarele reguli:a) Alimentaţia trebuie să cuprindă o varietate largă de alimente din grupele de bază: pâine, cereale, orez şi paste făinoase, vegetale, fructe, lapte, brânză şi iaurt, carne, pui, peşte şi ouă.b) Masa trebuie să se servească înainte de a-i fi foarte foame copilului, de a fi obosit sau iritat.c) Trebuie să se ofere câteva variante de alimente la alegere şi cel puţin un aliment favorit.d) Pentru asigurarea raţiei zilnice de nutrienţi, mesele principale vor fi completate cu gustări formate din cereale cu lapte, sandvişuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt simplu sau iaurt cu fructe, brânză cu conţinut scăzut de sare şi grăsimi.e) Alimentele din meniu pot să aibă consistenţă şi culori diferite, în vederea stimulării poftei de mâncare.f) Cantitatea de mâncare trebuie să fie adecvată vârstei copilului; o modalitate practică de stabilire a cantităţii de mâncare la copilul mic, în lipsa tabelelor şi a graficelor, este de a-i servi o lingură din fiecare grup alimentar pentru fiecare an de vârstă al copilului.g) Masa trebuie să se încheie când copilul s-a săturat, devine neliniştit sau nu manifestă interes.5. Alimentaţia copilului şcolar trebuie să respecte cu precădere următoarele reguli:a) să asigure un necesar de calorii şi micronutrienţi conform vârstei şi ritmului de creştere;b) să asigure un aport corespunzător de proteine/zi, prin consumul de carne, ouă, produse lactate, dar şi din surse vegetale incluzând fasolea, lintea, produse din soia,c) să asigure un aport de fier de 8-15 mg de fier/zi, prin consumul de carne de vacă, pasăre şi porc, legumele – inclusiv fasole şi alune, cerealele integrale sau fortifiate, vegetale cu frunze verzi;d) gustarea să fie formată din fructe, lapte şi produse lactate cu un conţinut scăzut de grăsime;e) să asigure o hidratare corespunzătoare vârstei.Anexa 3NECESARUL ZILNIC DE CALORIIsubstanţe nutritive şi elemente mineralepentru copii şi adolescenţiA. Necesarul zilnic de calorii şi substanţe nutritive pentru copii şi adolescenţi

Adolescenţi
Copii Băieţi Fete
1-3 ani 4-6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-19 ani 11-14 ani 15-19 ani
1 2 3 4 5 6 7
Calorii (kcal)
– necesar mediu 1.300 1.800 2.400 3.100 3.500 2.600 2.800
– variaţii posibile în funcţie de caracteristicile grupului 900-1.800 1.300-2.300 1.700-3.300 2.200-3.700 3.000-3.900 1.800-3.000 2.000-3.000
Proteine totale
– necesar mediu 44-51 g 61-70 g 82-94 g 106-121 g 120-137 g 89-101 g 96-109 g
– variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric 31-70 g 44-90 g 58-129 g 75-144 g 102-152 g 61-117 g 68-117 g
– % din valoarea calorică 14-16% 14-16% 14-16% 14-16% 14-16% 14-16% 14-16%
Proteine animale
– necesar mediu 31-36 g 40-46 g 49-56 g 52-55 g 60-69 g 49-55 g 48-54 g
– variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric 22-49 g 29-59 g 35-77 g 41-79 g 51-76 g 34-64 g 34-59 g
– % din cantitatea proteinelor totale 70% 65% 60% 55% 50% 55% 50%
Proteine vegetale
– necesar mediu 13-15 g 21-24 g 33-38 g 54-66 g 60-69 g 40-46 g 48-55 g
– variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric 9-21 g 15-31 g 23-52 g 34-65 g 51-76 g 25-55 g 34-58 g
– % din cantitatea proteinelor totale 30% 35% 40% 45% 50% 45% 50%
Lipide totale
– necesar mediu 49-60 g 58-68 g 65-77 g 83-100 g 94-113 g 70-84 g 75-90 g
– variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric 34-77 g 42-87 g 46-106 g 71-119 g 81-126 g 49-87 g 54-97 g
– % din valoarea calorică 35-40% 30-35% 25-30% 25-30% 25-30% 25-30% 25-30%
Lipide animale
– necesar mediu 37-45 g 44-51 g 49-58 g 58-70 g 60-79 g 50-59 g 53-63 g
– variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric 26-58 g 32-65 g 35-80 g 50-83 g 57-88 g 37-68 g 38-68 g
– % din cantitatea lipidelor totale 75% 75% 75% 70% 70% 70% 70%
Lipide vegetale
– necesar mediu 12-15 g 14-17 g 16-19 g 25-30 g 28-47 g 20-25 g 22-27 g
– variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric 8-19 g 10-22 g 11-26 g 21-36 g 24-38 g 11-29 g 16-29 g
– % din cantitatea lipidelor totale 25% 25% 25% 30% 30% 30% 30%
Glucide
– necesar mediu 143-168 g 220-240 g 322-351 g 416-454 g 470-521 g 349-380 g 376-410 g
– variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric 100-222 g 174-309 g 228-483 g 295-541 g 402-571 g 241-439 g 268-439 g
– % din valoarea calorică 45-53% 50-55% 55-60% 55-60% 55-60% 55-60% 55-60%

B. Necesarul zilnic de elemente minerale pentru copii şi adolescenţi

Grupa de vârstă Elemente minerale
Calciu – mg – Fosfor – mg – Magneziu – mg – Fier – mg – Zinc – mg – Iod – æg –
Copii
0-12 luni 800 400 70 7 4 40
1-3 ani 900 400 125 8 7 60
4-6 ani 900 500 180 9 9 80
7-9 ani 1.100 700 220 10 10 100
10-12 ani 1.200 800 270 12 12 120
Băieţi
13-15 ani 1.200 1.000 330 13 14 140
16-19 ani 1.300 1.100 360 16 15 150
Fete
13-15 ani 1.100 900 310 15 14 130
16-19 ani 1.200 1.000 310 18 14 140

Anexa 4ECHIVALENŢELE ALIMENTARE,necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe dealimente pentru alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi,datele orientative privind valoarea calorică aalimentelor şi caracteristicile nutriţionale ale grupelor alimentareutilizate pentru alcătuirea meniurilor lacopii şi adolescenţi (cantităţi comerciale bruto)Articolul 1Pentru aprecierea cantităţilor de alimente consumate în medie pe zi de un copil, se va realiza un calcul pe baza foilor de alimente scoase din magazie zilnic, pe o perioadă de 10 zile lucrătoare (în două săptămâni consecutive) în lunile februarie, mai şi octombrie. Cantităţile din grupele de alimente cumulate pe cele 10 zile se vor împărţi la numărul total de consumatori din cele 10 zile, obţinându-se raţia medie pe copil, care se va compara cu raţiile recomandate din tabelul nr. 1 „Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi”.Articolul 2Conţinutul alimentelor în calorii şi în anumite substanţe nutritive (proteine, lipide şi glucide) se va stabili prin calcul, folosindu-se tabele de compoziţia alimentelor, rezultatele obţinute comparându-se cu necesarul zilnic consemnat în anexa nr. 3 „Necesarul zilnic de calorii, substanţe nutritive şi elemente minerale pentru copii şi adolescenţi”.Articolul 3Se permite depăşirea raţiilor recomandate cu până la 20% la lapte şi produse lactate, carne şi preparate din carne, peşte, legume şi fructe. La copiii antepreşcolari şi preşcolari nu se recomandă untura, ca grăsime animală, ci numai untul sau smântâna.Articolul 4În creşele cu orar de zi şi în grădiniţele cu orar prelungit raţiile realizate trebuie să reprezinte 75-80% din raţiile recomandate în tabelul nr. 1 „Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi”.Articolul 5Pentru calcularea meniurilor se vor folosi următoarele echivalenţe alimentare:a) 100 ml lapte concentrat (condensat) = 250 ml lapte proaspăt;b) 100 g lapte praf integral = 800 ml lapte proaspăt;c) 100 g caşcaval = 700 ml lapte proaspăt;d) 100 g brânză telemea de vacă = 550 ml lapte proaspăt;e) 100 g brânză telemea de oi = 450 ml lapte proaspăt;f) 100 g brânză proaspătă de vacă = 400 ml lapte proaspăt;g) 100 g caş = la fel ca la brânza telemea;h) 100 g mezeluri = 125 g carne;i) 100 g specialităţi din carne (şuncă de Praga, muşchi file, muşchi ţigănesc, ceafă, pastramă etc.) = 135 g carne;j) 100 g smântână = 40 g unt;k) 100 g pâine neagră = 71 g făină;l) 100 g pâine semialbă (intermediară) = 73 g făină;m) 100 g pâine albă = 76 g făină;n) 100 g paste făinoase (inclusiv biscuiţi fără cremă) = 100 g făină;o) 100 g mălai, orez, griş = 100 g făină;p) 100 g compot = 15 g zahăr;q) 100 g dulceaţă = 70 g zahăr;r) 100 g gem, peltea, marmeladă = 40 g zahăr;s) 100 g nectar de fructe = 30 g zahăr;t) 100 g sirop de fructe concentrat = 60 g zahăr;u) 100 g bomboane = 90 g zahăr;v) 100 g miere = 80 g zahăr;w) 100 g ciocolată = 50 g zahăr şi 30 g grăsime vegetală;x) 100 g bulion sau pastă de roşii = 600 g pătlăgele roşii (tomate);y) 100 g suc de roşii = 135 g tomate;z) 100 g varză acră = 130 g varză crudă;aa) 100 g murături = 125 g legume crude;bb) 100 g fructe deshidratate, afumate, uscate = 400 g fructe crude;cc) 100 g morcovi deshidrataţi =1.700 g morcovi cruzi;dd) 100 g conserve de legume = 100 g legume crude.Tabelul 1Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi

Grupa de alimente  (g) Copii Adolescenţi
1-3 ani 4-6 ani 7-10 ani Băieţi Fete
11-14 ani 15-19 ani 11-14 ani 15-19 ani
1 2 3 4 5 6 7
Lapte şi produse lactate (în echivalent lapte) 700 700 800 750 700 700 700
Carne şi preparate din carne (în echivalent carne) 60 85 110 190 230 170 190
Peşte şi preparate din peşte (în echivalent peşte) 0 15 25 35 35 30 30
Ouă (g) 30 35 40 50 50 50 50
Grăsimi
– total 25 32 40 50 55 35 40
– animale 15 20 25 30 30 20 20
– vegetale 10 12 15 20 25 15 20
Produse cerealiere (în echivalent făină) 90 160 230 380 460 330 360
Cartofi 110 150 180 200 230 180 200
Alte legume 210 220 230 350 380 290 310
Leguminoase uscate 0 5 5 10 15 7 7
Fructe 100 130 150 180 200 180 180
Zahăr şi produse zaharoase 35 45 50 70 80 55 55

Tabelul 2Valoarea calorică a alimentelor

Valoare calorică kcal/100 g Alimente
Minimă Sub 5 Apă, apă minerală, ceai neîndulcit, supe clare
Scăzută 5-60 Fructe: mere, căpşuni, caise, piersici, prune, cireşe, vişine, pepene, portocale, mandarine, grepfrut, mango, ananas Legume: fasole verde, varză, conopidă, morcovi, pătrunjel, castraveţi, usturoi, ceapă, salată, ciuperci, spanac, sparanghel, brocoli Lapte degresat, brânză proaspătă de vacă
Moderată 60-120 Fructe: pere, struguri, banane, fructe uscate, fructe glasate Legume: porumb, mazăre, soia, fasole boabe, cartofi fierţi/copţi Carne slabă, pui Ou, brânză telemea, peşte Cereale simple, pâine Lapte integral, iaurt integral, iaurt cu fructe cu conţinut redus de grăsime
Crescută 120-300 Îngheţată, iaurt gras, smântână, caşcaval brânză topită, carne grasă, salam, cârnaţi, paste cu sos, biscuiţi, prăjituri, cereale îmbogăţite, musli, sosuri
Foarte crescută Peste 300 Plăcintă cu carne, cartofi prăjiţi, pui/ peşte/carne prăjit/prăjită, hamburger, pizza, dulciuri (prăjituri cu cremă, ciocolată, bomboane), margarină, unt, maioneză, alune, seminţe

Tabelul 3Caracteristici nutriţionale ale grupelor alimentare

Grupa alimentara Pâine, cereale, orez, paste Legume şi vegetale Fructe Lapte şi derivate Ouă Carne, peşte
Principalii nutrienţi Carbohidraţi Fier Vitamina B1 Vitamina E Vitamine şi minerale Vitamine şi minerale Calciu Proteine Proteine cu valoare biologică înaltă Proteine Fier Acizi graşi omega 3
Alte componente nutritive Fibre Proteine Magneziu Zinc Vitamina B2 Vitamina B3 Folaţi Sodiu Fibre Carbohidraţi Fibre Grăsimi Carbohidraţi Magneziu Zinc Vitamina B2 Vitamina B12 Sodiu Potasiu Colesterol Fier Vitamina B1, B2, B12, A, D Grăsimi Niacina Vitamina B12

Anexa 5PIRAMIDA ALIMENTARĂpentru nutriţia copiilor şi adolescenţilor, în funcţie denecesarul caloric, grupele de alimente şi grupa de vârstăA. Piramida alimentară pentru nutriţia copiilor şi adolescenţilor în funcţie de necesarul caloric

Aliment/ kcal 1.600 1.800 2.000 2.200 2.400 2.600 2.800 3.200
Cereale 150 g 180 g 180 g 210 g 240 g 270 g 300 g 300 g
Legume 2 ceşti * 2 ½ ceşti 2 ½ ceşti 3 ceşti 3 ceşti 3 ½ ceşti 3 ½ ceşti 4 ceşti
Fructe 1 ½ ceşti 1 ½ ceşti 2 ceşti 2 ceşti 2 ceşti 2 ceşti 2 ½ ceşti 2 ½ ceşti
Lapte 3 ceşti 3 ceşti 3 ceşti 3 ceşti 3 ceşti 3 ceşti 3 ceşti 3 ceşti
Carne 150 g 150 g 165 g 180 g 195 g 195 g 210 g 210 g
Vârsta (ani) 4-6 4-6 7-10 11-13 11-13 11-13 11-13 14-18

––––    * 1 ceaşcă = 100 ml.B. Piramida alimentară pentru nutriţia copiilor raportată la aliment şi la grupa de vârstăNOTĂ:În cadrul fiecărei grupe de alimente (nivel al piramidei) se vor include în alimentaţia zilnică produse cât mai diversificate (de exemplu, la categoria lactate se recomandă consumul câte unei porţii de lapte, brânză şi iaurturi).

Grupa alimentară Mărimea porţiei Număr maxim de porţii/zi la 2-6 ani Număr maxim de porţii/zi la 7-10 ani Număr maxim de porţii/zi la 11-13 ani
Pâine, cereale şi paste – pâine = 1 felie – cereale uscate = 1/3 ceaşcă – cereale fierte, orez sau paste = 1 ceaşcă – cereale fierte pentru micul dejun = 30 g 6 5-6 6-7
Legume -legume cu frunze verzi =1 ceaşcă – legume crude tăiate =1/2ceaşcă – legume fierte = 1/2 ceaşcă – 1 cartof mediu fiert – suc de legume = 1/2 ceaşcă 3 4-5 5-6
Fructe – măr, banane, portocale = 1 fruct mediu – fructe crude tăiate în bucăţi= 1/2 ceaşcă – suc de fructe neîndulcit = 1/2 ceaşcă – fructe uscate = 1/2 ceaşcă 2-4 3 3-4
Lactate – lapte degresat sau parţial degresat = 1 ceaşcă – iaurt parţial degresat = 1 ceaşcă – iaurt cu fructe cu conţinut scăzut de grăsimi = 1 ceaşcă – caşcaval = 30g – brânză de vaci parţial degresat= 1/2 ceaşcă 3 3 3
Carne*, pui, peşte, fasole uscată, mazăre, ouă – carne slabă fiartă/la grătar, pui sau peşte = 90 g – 1 ou 1 2 2-3
Dulciuri -îngheţată= 1/2 ceaşcă – budincă = 1/2 ceaşcă 1 croissant mic = 1 porţie ciocolată = 15 g – brânză topită = 35 g – mezeluri = 50 g – cartofi prajiţi = 10 felii – unt, margarină= 20 g 1, ocazional 1, ocazional 1, ocazional
––––-
    * Carnea roşie se consumă ocazional

––––

 

One Response to Alimente interzise, vandute elevilor în şcolile din municipiul Ramnicu Valcea!

  1. Laurian C.

    Daca are cineva curiozitatea sa verifice situatia va constata ca aceste chioscuri apartin clientelei politice si lipitorilor de afise drept recompensa pentru serviciile aduse. Nu mai faceti pe miratii pentru ca situatia este sub control , mai ales ca acestia – detinatorii de otravuri – cotizeaza gras la partide.
    Ipocrizia este mai grava decit vinzarea otravurilor. Asa ca , nu mai fiti ipocriti.

     

Leave a Response