|miercuri, octombrie 18, 2017
  • Follow Us!

Nicu Spiridon s-a înscris pe lista creditorilor de la… falimentara BERE ALUTUS 

• În speranţa că va mai recupera ceva din fabrica pe care a condus-o 17 ani,

Nicu Spiridon s-a înscris pe lista creditorilor de la… falimentara BERE ALUTUS

• printre persoanele care vor să îşi recupereze creanţe de la fosta societate se numără şi Anton Miţaru, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea

O premieră se înregistrează în dosarul falimentului fabricii Bere Alutus SA (nr. 669/90/2008): fostul acţionar majoritar şi director general, Nicu Spiridon, figurează printre… creditorii societăţii. De fapt, de la lună la lună, se adună numărul creditorilor care au creanţe de încasat de la SC Bere Alutus SA, numărul lor ajungând astăzi la aproape 50 de persoane juridice şi fizice. Printre creditori amintim: Banca Comercială Carpatica, Lukoil România, Motoractive IFN, Vilcart, Proimsat, CEZ Vânzare, Portal Leasing IFN, Acvarim, CET Govora, Administraţia fondului pentru mediu, Groupama Asigurări, Anton Miţaru, Diana SRL, etc. Următorul termen al procesului este programat în data de 17 mai 2010.

În urmă cu doi ani, Tribunalul Vâlcea a admis în acelaşi dosar cererile a patru creditori şi a dispus deschiderea procedurii insolvenţei la societatea condusă de directorul Nicu Spiridon. Se ştie că tot Tribunalul Vâlcea a pronunţat în 2008 încă o soluţie favorabilă Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Vâlcea în procesul cu SC Bere Alutus SA. În Dosarul 122/90/2008, instanţa de judecată din Vâlcea a decis să admită recursul solicitat de Administraţia Finanţelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii Vâlcea, din cadrul DGFP Vâlcea, împotriva SC Bere Alutus SA. De asemenea, Tribunalul Vâlcea a casat încheierea şi a trimis cauza spre rejudecarea cererii de suspendare a executării aceleiaşi instanţe. Tot Tribunalul Vâlcea a decis numirea ca administrator judiciar a firmei Nick SPRL Craiova. Prima şedinţă a adunării creditorilor SC Bere Alutus SA s-a desfăşurat în data de 13 octombrie 2008.

Aproape 18 ani de la producerea primului butoi de bere

Se împlinesc 18 ani de când la Fabrica de Bere Alutus a fost produs primul butoi de bere şi prima sticlă apărută sub marca „Alutus”. La vremea aceea, speranţele şi proiectele de dezvoltare a fabricii erau mari, la fel şi promisiunile de modernizare a instalaţiilor şi capacităţilor de producţie de la întreprindere. Totul trebuia corelat cu extinderea gamei de producţie şi lansarea unor noi tipuri şi mărci de bere. La început, fabrica a aparţinut statului, dar a fost rapid privatizată prin falimentara metodă Mebo, o metodă prin care angajaţii întreprinderii deveneau automat proprietari ai fabricii. Cum majoritatea muncitorilor de la SC Bere Alutus SA nu aveau bani pentru realizarea de investiţii de modernizare, iar acţionariatul fabricii era extrem de fărâmiţat, s-a ajuns la momentul în care societatea nu mai putea ţine pasul cu concurenţa şi cu noile tendinţe şi tehnologii din domeniu.

În ciuda încercărilor disperate ale directorului general al SC Bere Alutus SA, Nicu Spiridon, producţia fabricii a continuat să scadă, datoriile către bugetul de stat au început să crească, totul pe fondul lipsei de perspectivă şi de strategie pentru relansarea activităţii. Se pare că unele motive l-au împiedicat pe directorul general şi acţionarul majoritar, Nicolae Spiridon, să vândă fabrica la un preţ bun unui producător internaţional de renume, sau să creeze o alianţă sau fuziune cu un „gigant” din industria berii. Numai în acest fel, Nicolae Spiridon putea salva fabrica de la pieire, putea salva o tradiţie şi alte sute de locuri de muncă, putea găsi surse de finanţare pentru retehnologizarea instalaţiilor de producţie şi pentru promovarea produselor, putea achita datoriile către bugetul de stat etc.

După privatizarea prin Mebo, în 1995, fabrica se extinde: sunt aduse echipamente din afară, iar capacitatea este ridicată la 200.000 hectolitri pe an. Însă, până acum, cea mai mare producţie a fost de 120.000 hectolitri pe an. La prima vedere, SC Bere Alutus SA avea şanse pentru a fi un producător local sănătos: pe piaţa vâlceană vindea anii trecuţi circa 70% din producţie şi deţinea supremaţia, cu o cotă de piaţă de 40%. (P.C.)

Leave a Response