|miercuri, iulie 17, 2019
  • Follow Us!

„Raiul” săracilor la Lădeşti 

Primul Centru de Asistenţă Medico Socială din Vâlcea

„Raiul” săracilor la Lădeşti

Cu ani în urmă, în comuna Lădeşti a existat un spital comunal, unde oamenii din comunele învecinte veneau să-şi vindece rănile corpului şi sufletului. Erau medici numai unul şi unu, profesionişti, dar odată cu trecerea vremurilor, medicina făcută cu mâinile goale nu prea a mai dat roade. Astfel, Spitalul comunal din Lădeşti a început să se degradeze, fondurile s-au împuţinat, iar paragina părea să fie ca la ea acasă. Aici s-a înfiinţat acum, Centrul de Asistenţă Medico-Socială, primul de acest fel din judeţ, locul devenind un fel de “rai al săracilor”, unde aceştia pot să-şi  aline suferinţa, primind îngrijri medicale.
Până în anul 1990, în comuna Lădeşti a existat un spital care ani de-a rândul a fost locul unde locuitorii din toate comunele învecinate veneau să-şi trateze bolile. Erau cinci pavilioane, aici funcţionând secţii de chirurgie, interne, contagioase, pediatrie, cel de-al cincilea fiind sectorul administrativ. Deşi spital de provincie, mulţi medici valoroşi au făcut apostolat la Lădeşti. Mult trâmbiţata reformă din sănătatea românescă, a adus în paragină Spitalul comunal Lădeşti. Fără fonduri, medici au fost nevoiţi să plece care încotro iar bolnavii s-au împuţinat de la o zi la alta. După ce secţiile s-au închis una după alta, medicii au plecat, iar în 1994 la Lădeşti nu se mai afla decât un doctor şi o asistentă. Construcţiile au început să se degradeze şi doar brazii falnici din curtea spitalului şi mulţimea de veveriţe care sar dintr-un arbore în altul, aminteau de vremurile bune de altădată. Cum secţiile au devenuit în concepţia guvernanţilor “nerentabile”, începând cu anul 2006, Spitalul din Lădeşti s-a trasformat în Centrul de Asistenţă Medico-Socială Lădeşti, primul de acest gen din judeţul Vâlcea.

UE impune reguli severe în Centru

Actualul director al centrului, dr. primar Romulus Mateescu, ne-a spus: “Centrul este o unitate medico socială tot cu statut de spital. Aici sunt internaţi bolnavii cronici cu probleme sociale, pentru o perioadă una, trei sau şase luni. La noi vin bolnavi pe care nu are cine să-i îngrijească acasă. Deşi există foarte multe cereri, capacitatea Centrului este de 30 de locuri. În prezent avem în unitatea noastră 17 pacienţi şi mai sunt alte 30 de oameni care şi-au completat dosare, dar care sunt în aşteptare”. Faptul că Centrul este în renovare şi este nevoie ca să fie îndeplinite reguli foarte stricte impuse de U.E., unitatea nefiind dată în folosinţă la capacitate maximă. În încintă muncitorii încă mai trebăluiesc, se mai lucrează la canalizare, se fac ultimele retuşuri în corpurile de clădiri pentru care Consiliul Judeţean Vâlcea a alocat fonduri în vederea renovării. Mai mult, dacă până acum au fost renovate două pavilioane, în final toate cinci vor fi suferii reparaţii capitale, iar capacitatea va ajunge până la 50 de pacienţi spitalizaţi.

Chimioterapia si castravetele dicotiledonat

Săracii suferinzi, mulţi dintre ei oameni ai nimănui, uitaţi de copii sau rude, se pot interna doar dacă îndeplinesc câteva condiţii. “Acum ei  trebuie să plătească o taxă de 310 lei la internare/lună. Bolnavii trebuie să plătească jumătate din pensia lunară, iar restul achită rudele de gradul întâi. În cazul în care bolnavul nu are pensie şi nici rude, este primit, iar după perioada de şedere de la noi, îl instituţionalizăm la azil. La Centru de Asistenţă Medico-Socială asigurăm servicii de îngrijire, consultaţii, tratamente, proceduri cum ar fi fizioterepie, chimioterapie.  Pentru că la noi vin persoane cu vârste cuprinse între 50 şi 90 de ani, trebuie să le oferim condiţii speciale dar şi un mod de petrecere plăcută a timpului liber. Vrem să amenajăm o fermă de zarzavat, să amenajăm o bibliotecă, o sală de agrement unde să se relaxeze şi să angajăm inclusiv un ergoterapeut şi chimioterapeut”, spune dr. Romulus Mateescu.

Pacientul călărit de porc

Cum soarele de primăvară era încă destul de timid, puţini din cei 17 pacieţi se încumetau să stea prin curtea Centrului. Constantin L. la cei aproape 70 de ani, a ieşit să ia o gură de aer. “Când să tai porcul de Crăciun, animalul m-a dat peste cap şi mi-a rupt amândouă picioarele. Mă dor de nu mai pot, mai ales când se schimbă vremea. Copiii m-au adus aici şi sunt de doar câteva zile. Medicii şi asistenţii sunt atenţi şi grijulii cu mine şi sper să mă însănătoşesc, că bătrâneţile sunt boală grea”, spune moş Costică care dupăp ce a făcut o scurtă plimbare printre brazii din care veveriţele săreau ca nişte zvârlugi, s-a dus să se odihnească în salon. “E un lucru bun că cineva se mai gândeşte şi la săraci! Sunt foarte mulţi, nu o să-i putem ajuta pe toţi, dar atât cât ne stă în putinţă vom încerca să le alinăm suferinţele”, spune doctorul Mateescu.
Dorel ├×ÎRCOMNICU

Leave a Response