Un nou studiu despre bogățiile istorice și culturale ale județelor Vâlcea și Argeș, legat de lupta de la Posada, scrise într-o nouă carte de dr. C-tin Ionițescu, medic oftalmolog

joi, 3 august 2023

În 1971, Consiliul Culturii al județului Vâlcea, a adus pe dl. prof. univ. slavist Damian Bogdan, pentru a traduce conținutul inscripției chirilice de pe un bolovan localizat în com. Titești, Gruiul Placinții, Dosul Dealului.

Domnul prof. Damian Bogdan a copiat fiecare literă și semn de pe bolovan, după care a spus că este o scriere slavonă, dar nu înțelege conținutul și o plasează în sec. XIII-XIV, lucrare publicată în Revista vâlceană “Studii Vâlcene”, precum și în ziarul național “Contemporanul”.

În următorii ani, și alții oameni de cultură au avut asemenea preocupari ca Velicu C. și reputatul slavist Constantin Bălan.

Dl Bălan a scris următoarele despre simbolurile de pe piatră: la indicativul cu nr. 704, este piatra din Titeşti.

Deci, istoricii și specialiștii au menționaț că este o scriere chirilica din sec. XVII -XVIII, și nu au găsit deslușirea conținutului.

Acest lucru l-a determinat pe dl prof George Voica, în 2012, să conceapă următoarea interpretare:

și ținând cont de informația transmisă de istoricul polonez Maciej Strijkowski din luna aprilie 1575, și anume: Randul1: Slavă Sfintei noastre Treimi: Tatal șsi Fiul și Sf Duh. Randul 2: Slavă Precistei Nascatoare de Dumnezeu Tatăl și Mângăietorul Hhristos, Slavă lui Ion Basarab,biruitorul, Voievodul Munteniei! Rândul 3: Slavă Răposatului, viteazul Tugomir-Tugomer, Slavă în veci!

Aceasta este o scriere epigrafică, pentru prima dată găsită în România, în localitatea Vâlceană TITEȘTI, din ȚARA LOVIȘTEI!

Acest bolovan are inserată o scriere chirilică frumos ornamentată, cu litere de circa 6-10 cm, văzută de istoricul polonez M . Strijkowski în 1575 și consemnată în lucrarea sa,

ca “stâlp” de piatră , cremene), pe care se află o cruce de Malta, consemnată de către istoric, în fragmentul 5, ca fiind facută de către gospodarii maltezi existenți în zonă, adică cavalerii templieri refugiați aici, după anularea ordinului CAVALERILOR TEMPLIERI din anii 1307-1314 de catre Papa de la Roma, Clement al V-lea, și aplicat de către regele Filip cel Frumos, pe teritoriul Franței, Italiei, Germaniei și Ungariei, precum și de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou.

Așadar, aceste pietre cu inscriptii chirilice existau din timpul voievodului Basarab I, care a ridicat un complex funerar (trei stâlpi de piatră cu scriere chirilică) în memoria fiului său Tihomir ce purta numele bunicului și a ostașilor români, morți în Lupta de la Posada.

Maciej Strijkowski este primul martor ocular în timp (1575) al locului bătăliei, în sec. al XVI-lea. Este prima scriere în limba română, cu litere chirilice. Este pentru prima dată când se găsește un document în care se specifică prezenta cavalerilor Maltezi în Țara Românească.

Maciej Strijkowski îl însoțea pe diplomatul Andrei Taranowski, conducătorul delegației, la Împăratul turcilor, Selim al II-lea. Delegația poloneză, la întoarcerea spre Cracovia, a fost însoțită și de delegația Principatului Transilvaniei condusă de magnatul Alexandru Kendi, ce cunoștea limba latină, germană, probabil și română.

Ei l-au rugat pe voievodul valah MIRCEA ALEXANDRU să le ușureze drumul de la București spre Sibiu. Așa se face că ei au trecut prin Țara Loviștei, unde Strijkowki se minuna de peisajul munților Alpi de pe valea Oltului: “Îi atingea cu mâna”!

Hașdeu, în fragmentul 5 din carte, a introdus și localitatea (Gherghița), atunci când delegația venea dinspre Turcia, dincolo de orașul Gherghita, prin Giurgiu.

După aceea, a trecut prin mai multe orașe și au ajuns la locul bătăliei, în Țara Loviştei, unde a văzut că Basarab a ridicat o biserică și trei stâlpi de piatră, la două zile de mers spre Sibiu.

Spre surprinderea multora, interpretarea traducerii marelui istoric Haşdeu nu a a fost interpretată corect, fapt ce a dus, timp de peste un secol, la inducerea în eroare a istoricilor români.

Majoritatea istoricilor de la sfârșitul sec. XIX și sec. XX au scris că polonezul, la întoarcerea în Polonia, a făcut drumul lor obișnuit, adică au călătorit pe Marea Neagră, după care, de la Cetatea Albă au intrat spre Iași, Hotin, Cracovia. Astfel, el a relatat despre locul bătăliei de la Posada din… auzite!

Azi avem următorul fragment al polonezului.

FRAGMENTU 5

… Regele ungaru Carolu rădicându unu resbellu năprasnicu assupra domnului muntenescu Bassaraba, fu băttutu cu deseverșire prin stratagemă de către Munteni și Moldoveni, astufeku incătu cu puțini ai sei abia-abia putu scăpa cu fuga in Ungaria. Pr loculu bătăliei domnii muntenești zidiră uă biserică și rădicară trei stâlpi de petră, precum vedui eu însumi in 1574, intorcendu-me din Turcia, de’ncollo de tergușorulu Gherghița, duo dille de drumu dela orașulu transilvanu Sibiiu, in munți…”

(La Hașdeu, Archiva istorică, tom II, p.7 și N. Densușianu. Dacia preistorică, p.151, la subsol)

FRAGMENTU 5.

… Carołus Węgierski kroi, gdy bez przyczyny podniósł woyne na Bazarada hospodara Multanskiego, porazon iest fortelem na glowe od Multanow y Wolochow, tak, iz w maley drużynie ledwo sam kroi z pogromu ubiezal do Wegief. Na tym mieyseu gdzie bitwa była hospodarowie Maltańscy mona- ster zmutowali i slupy murowane trzy z kamienia postawili, ktorem ia sam widział roku 1574 z Turek iadac, za Giurgieciem miasteczkom, dwa dni chodu od Sybinova miasta Siedmigrockiego, idąc przez góry …”.

Traducere:

Carolus al Ungariei taie, când fara motiv a ridicat un razboi pe Bazaradul lui Hospodar Multanski, este lovit de o smecherie în cap de la Multani ți Volochs, astfel încâ,t într-o echipă mică, abia taie de la destrama la Wegief. În acest loc unde a avut loc bătălia, hospodarii maltezi au mutat mănăstirea și au ridicat trei stâlpi de cărămidă din piatră, pe care eu însumi i-am văzut în 1574 de la turci, urmând Giurgiec până la orașe, la două zile de mers de Sybinov, orașul Transilvaniei, plimbare prin munti….”

Din aceasta rezulta că regele Carol Robert de Anjou a pătruns în Țara Românească, fară a fi fost provocat de Basarab. Acesta a folosit o tactică de luptă modernă, blocând valea adâncă a râului Băiaș, iar într-un loc bine întărit (ca o cetate, Turnul lui Doancă), localizat pe acest traseu (printr-o șmecherie), i-a tăiat calea.

După acea luptă, scrie Strijkowski, maltezii au ridicat trei stâlpi de piatră cremene) și o biserică, în memoria eroilor, morți în luptă.

Din această relatare se trage concluzia că:

  1. Voievodul Basarab a ridicat aceste monumente funerare dupa 1330;
  2. Este menționat un erou notat cu litera chirilică B și T, care a murit în luptă, deoarece are un simbol al coifului situat în față, la începutul rândului, iar la sfârșit, dupa litera g(god), în chirilică are o cruce, ceea ce înseamnă că a murit… veșnicie!

Cine poate fi personajul pentru care a făcut acest monument funerar într-o zonă izolata din munți?! Singurul răspuns este acela că băiatul lui, găsit în sarcofagul din Mormântul nr.10 din Biserica Domnească, Curtea de Argeș.

Acest mormânt a fost descoperit de istoricii Nicolae Iorga și Virgil Drăghiceanu, în 1920.

  1. Cavalerii templieri din Transilvania, refugiați în Țara Lovistei a lui Basarab, după 1307-1314, și-au constituit aici Ordinul “cavalerilor Basarabi “.

După cum au consemnat și istoricii: Petre Burneci, Ștefan Dumitrache, Bogdan Gâlculescu și Cristian Moșteanu în cartea : „ORDINUL CAVALERILOR BASARABI”,

și l-au ajutat pe Basarab în lupta lui cu regele Ungariei, invadatorul Carol Robert de Anjou!

4 : Din acest fragment reiese că este prima însemnare românească în scrierea chirilică, găsită într-un “document“ scris în piatră, din 1330!

Acesta este documentul… scris de polonezul Strijkowski!

Constantin Ionitescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Ultimele stiri

  • PUBLICITATE

  • PARTENERI MEDIA

  • © 2024 Ziarul de Valcea. Toate drepturile rezervate.

    Web Design by DowMedia

    Ne gasiti si pe