Cutremurele care au făcut peste 5.000 de morți în Turcia au scos din nou la iveală un adevăr dureros: seismele nu pot fi prevăzute, chiar dacă unii spun că, privind spre cer, poți afla ce se întâmplă sub pământ. De ce este imposibil să știm când se va produce un cutremur? Cât de mult se bat „cap în cap” declarațiile legate de legătura dintre seismele din Turcia și cele din România.

Legătura dintre cutremurele din Turcia și România și câteva contradicții

S-a discutat mult în aceste zile despre legătura dintre seismele devastatoare produse în Turcia și cele mici, produse în România. Legătura nu este clară, dar din fericire seismele din România au fost de mică intensitate. Au existat o serie de contradicții între declarațiile celor de la Institutul pentru Fizica Pământului pe tema legăturii dintre cutremurele din Turcia și cele produse luni în România.

„Falia nord-anatoliană care traversează Turcia de la est la vest ar putea influența mișcarea seismică din Vrancea, cu toate că România și Turcia se află pe plăci tectonice diferite. Falia care se deplasează înspre sud (pe care au avut loc cutremurele recente) este mai puțin probabil să influențeze seismicitatea din țara noastră”, spuneau cei de la INFP, într-o postare pe Facebook. Mai multe informații despre cutremurele din Turcia puteți citi în informările remise de INFP.

Cutremurele care s-au produs în România nu au nicio legătură cu cele care au avut loc în Turcia, activitatea seismică din zona Vrancei fiind una normală, declara însă pentru Agerpres, Constantin Ionescu, directorul general al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului.

„Seismul care a fost în estul Turciei, pe falia estică a Anatoliei, este destul de departe şi este pe o falie la suprafaţă. A fost o coincidenţă că s-a produs în acelaşi timp un cutremur şi la noi şi la ei, dar niciunul nu l-a pornit pe celălalt. Adică cutremurul din Turcia nu l-a pornit pe acesta din România. Nu a avut nicio influenţă chiar dacă au fost de suprafaţă", a explicat Constantin Ionescu.

FOTO/VIDEO Imaginile dezastrului după cutremurul din Turcia / Salvatorii fac eforturi disperate pentru a găsi supraviețuitorii

Pe de altă parte, Mircea Radulian, cercetător științific la Institutul pentru Fizica Pământului, spunea pentru stirileprotv.ro că undele seismice care s-au propagat în toate direcțiile au ajuns și în România

„Este o falie la nordul Turciei, falia nord-anatoliană, care are această direcție și mai este o falie care care merge către sud-est, unde s-a produs cutremurul de azi-noapte. Falia nord-anatoliană este mai apropiată de România și am putea spune că ar putea să influențeze ceva mai mult. Falia care merge înspre sud este mai puțin probabil să influențeze ce se întâmplă în țara noastră. Acest cutremur, care s-a produs azi-noapte, a produs niște unde seismice care s-au propagat în toate direcțiile, au ajuns bineînțeles și în România. Și ele fiind suficient de mari au putut să declanșeze niște cutremure. Acolo era o zonă sensibilizată”.

Trei elemente cruciale pentru a detecta un cutremur

Un lucru este cert: nimeni nu putea să prezică faptul că în Turcia se vor produce luni aceste cutremure, la acele ore și în acele zone.

Prestigiosul US Geological Survey (USGS) spune cât se poate de clar că NU putem prezice cutremurele și că niciun cutremur nu a putut fi până acum detectat precis, cu excepția unui caz cu totul special din China, de acum câteva decenii. USGS mai spune că o predicție trebuie să conțină trei elemente exacte: data și ora, magnitudinea și locul exact al producerii seismului.

În cazul din China (seism produs în 1975) autoritățile au decis să evacueze un oraș de un milion de locuitori, mulți scăpând cu viață când cutremurul a lovit. Predicția s-a bazat pe comportamentul ciudat al animalelor și pe faptul că s-au produs replici de mică intensitate. A fost însă o excepție: alte cutremure mari din China nu au fost prezise și mii de oameni au murit. Spre exemplu, în Tangshan, în 1976, peste 300.000 de oameni au murit, într-unul dintre cele mai grave cutremure din lume.

USGS spune că se poate cel mult estima că un cutremur poate să se producă într-o anumită zonă, o dată la un anumit interval. Marea problemă a celor care spun că pot prezice cutremurele este că nu pot prezice toți cei trei factori: ora exactă, locul și magnitudinea.

Predicțiile exacte pe termen scurt nu par a fi posibile în viitorul previzibil. Tendința este să se ia în considerare probabilitățile de producere a unui seism în diverse locuri și autoritățile să se asigure că o mare parte dintre construcții sunt cât se poate de sigure, pentru ca numărul de victime să fie mai mic, dacă se produce un cutremur puternic.

Pe de altă parte, cum a arătat cutremurul de 5,4 pe scara Richter produs în Vrancea, în noiembrie 2022, foarte mulți useri cu telefon pe sistem de operare Android au primit alertă de la Google cu câteva secunde înainte de producerea cutremurului. Unii au primit alerta în timpul cutremurului, alții după ce acesta s-a terminat.

Telefonul poate folosi locația aproximativă pentru a vă trimite alerte despre cutremurele din apropiere care au o magnitudine de minimum 4,5”, spuneau cei de la Google. Sursa este institutul U.S. Geological Survey care publică în timp real informații despre toate seismele care se produc în lume.

În ce mod mint cei care susțin că pot prezice cutremurele

Spre exemplu, specialiștii INFP au spus de multe ori că „în orice moment” se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în zona seismică Vrancea. „Orice moment” nu înseamnă o predicție, mai ales că România este o ţară cu potenţial seismic ridicat.

Așadar, cei care spun că pot prezice cutremurele spun ceva fals, din mai multe motive: nu pot spune cu exactitate când, unde și cât de puternic va fi seismul, nu își bazează predicțiile pe argumente științifice sau fac predicții mult prea generale stil „un cutremur puternic se va produce în zona X până în 2030”. Aceasta din urmă nu este o predicție, mai ales că nu poate salva vieți. În plus, astfel de predicții sunt atât de generale, încât adesea un cutremur se va „plia” pe predicție în acea zonă.

Și mai grav este când un sistem care susține că poate prezice un cutremur face o predicție greșită și sperie mii de oameni că se va produce un seism, dar nu se întâmplă absolut nimic. O astfel de greșeală face să dispară total credibilitatea în acel sistem.

O companie din Israel, la care erau și investitori români, susținea în 2019 că este prima din lume care poate prezice cutremure cu opt ore înainte de producerea lor și pentru asta nu cerceta ce se întâmplă în pământ, ci în ionosferă, strat superior al atmosferei.

Compania susținea că, pentru a prezice cutremurele, trebuie să ne uităm către cer, nu spre pământ, mai exact trebuie analizată ionosfera, strat din atmosferă ce se află la peste 60-70 km altitudine (și ajunge la 1.000 km).

Semne pe care nu te prea poți baza

Sunt semne care sunt interpretate ca prevestind un mare cutremur, cum ar fi animalele agitate, replici multe de mică magnitudine sau creșterea concentrației de radon. De cele mai multe ori aceste semne nu sunt urmate de un cutremur devastator.

Mulți geologi spun că este aproape imposibil să fie prognozat un cutremur mare, fiindcă sunt multe lucruri de analizat și, deși mișcările plăcilor tectonice sunt lente și de durată, cutremurul se declanșează rapid, ruperea se produce instant și undele de șoc se propagă foarte repede. Cutremurele se declanșează brusc și pot dura și sub 30 de secunde. Cele mai lungi pot dura și trei minute, dar sunt cazuri rare.

Cu ce sunt diferite cutremurele care au devastat Turcia și Siria și de ce există riscul să fie noi replici, timp de săptămâni întregi

Mulți geologi spun că oricând se pot declanșa seisme în zonele active și, în loc să sperăm că vom ajunge să prezicem cu exactitate un cutremur mare la nivel de minut, strategia mai bună este de a calcula probabilitatea de producere a unui mare cutremur într-o anumită zonă. Cu aceste date trebuie pregătită „apărarea”: oamenii să știe ce au de făcut, clădirile să fie rezistente, imobilele cu probleme să fie reparate sau demolate.

Dacă este vorba despre probabilități, o dată la un secol teritoriul României de azi a fost devastat de un mare cutremur. La 1471 s-au prăbușit aproape toate casele din Brașov și bisericile de la Târgoviște. La 1802 cronicarii scriau că „Marele Cutremur” a durat două minute, la 1940 orașul Panciu a fost distrus aproape total, iar la București s-a prăbușit blocul Carlton, făcând peste 100 de morți.

Cele mai puternice cutremure care au afectat România în ultimii 180 de ani au fost în 1838, 1901, 1940, 1977, 1986 și 1990.

Probabilitatea de producere a unui seism într-o anumită zonă poate fi calculată cu ajutorul măsurătorilor geologice, cu datele de la seismografe și cu informații despre cutremurele puternice produse în trecut în fiecare zonă. Pot fi calculate probabilitățile, pornind de la aceste informații și folosind apoi modele statistice.

Zona Vrancea și de ce se produc acolo atât de multe cutremure

Practic, în orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în Zona Seismică Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km. Nu este singura zonă în care pot avea loc cutremure cu potenţial distructiv, au explicat în repetate rânduri cei de la INFP.

De ce sunt atâtea cutremure în zona Vrancea? În zona Vrancea este punctul de întâlnire dintre placa Est‑Europeană și subplăcile Moesică și Intra‑Alpină. Coliziunea dintre cele trei plăci tectonice a provocat desprinderea unui bloc litosferic care în prezent este scufundat în manta.

Blocul provine dintr‑o veche placă tectonică suficient de rece şi rigidă comparativ cu mantaua înconjurătoare, ceea ce face posibilă generarea cutremurelor la adâncimi din manta unde, în mod normal, condiţiile de temperatură şi ductilitate ar face imposibil acest lucru.

Din cauza presiunilor exercitate din mai multe direcţii, existând și influențe ale plăcilor tectonice majore (în speţă, cea Euro‑Asiatică, cea Africană și, într‑o manieră indirectă, cea Indo‑Australiană), se produc ruperi în interiorul respectivului bloc, acestea fiind la originea mişcărilor seismice vrâncene, în special intermediare (între 60 și 180 de km).

Cutremurele crustale asociate cu zona Vrancea, cu magnitudini mai mici decât cele intermediare, sunt legate de o serie de sisteme de falii activate de tensiunile rezultate din mişcarea subplăcilor ce converg în Vrancea, arată cei de la IMPF

De ce RO Alert nu trimite mesaje în caz de cutremur

Serviciul Ro-Alert NU a fost conceput pentru a trimite alerte de cutremur, fiindcă sistemul NU poate detecta cutremurul înaintea producerii lui. Sistemul este gândit pentru a alerta populația în cazul în care există probleme severe după un cutremur, sau dacă există alte dezastre naturale.