„Noi, Irineu, din mila lui Dumnezeu, Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei, împreună cu starețul Protos. Onisifor și membrii Consiliului Duhovnicesc al Sfintei Mănăstiri Frăsinei (Arhim. Ioanichie, Arhim. Ioachim, Ierom. Iachint, Ierom. Victorin, Ierom. Ilarion, Ierom. Ghervasie, Ierom. Hristofor), uniți într-un singur gând, astăzi, 10 ianuarie 2023, am analizat situația anticanonică creată împotriva legământului cu blestem pus de Sfântul lerarh Calinic, prin construirea bisericii pe locul unde a fost așezată piatra de legământ cu blestem.

Am constatat că, deși piatra a fost ridicată în condiții de constrângere comunist-atee, totuși blestemul a rămas neschimbat. Datorită acestei situații, mulți monahi și clerici, părinți din mănăstirea Sfântului Ierarh Calinic au încălcat acest legământ. Însăși construcția bisericii s-a făcut din neascultare și încălcarea blestemului Sfântului Calinic.

Observând cu durere că monahii și clericii au produs mari sminteli, semnalate în decursul timpului, coborând în acest loc aflat sub blestemul Sfântului Calinic,

Hotărâm, în numele Sfintei Treimi, ca, de acum înainte și până la sfârșitul veacurilor, nimeni dintre monahi și cei hirotoniți, preoți sau diaconi, să nu mai coboare la această biserică și să nu mai săvârșească vreo slujbă bisericească, molitvă sau dezlegare sau Sfântă Taină și nici vreo Sfântă Liturghie să nu se mai oficieze în această biserică sau în spațiile din jurul acesteia. Cei care vor încălca această hotărâre să cadă sub blestemul Sfântului Ierarh Calinic și sub blestemul nostru. De sunt clerici, să se caterisească, iar de sunt mireni, să se afurisească, iar de este vreun preot de mir și va încălca acest legământ, să fie în aceeași osândă.

Nimeni să nu îndrăznească să dezlege această legătură cu blestem pus de noi, nici arhiereu și nici altă față ierarhică, indiferent ce rang bisericesc ar avea.

Întărim acest document de legământ cu Blestem cu semnăturile noastre și cu pecetea Sfintei Mănăstiri.

Așa să ne ajute Dumnezeu și să ne ocrotească Sfântul Ierarh Calinic, ctitorul și binefăcătorul Sfintei noastre mănăstiri”.

Înaltpreasfințitul Părinte IRINEU
Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei

Protos. Onisifor Petrescu (stareț)

CONTEXT. Biserica despre care se face referire în blestem a fost construită în apropierea Mănăstirii Frăsinei. La slujbele oficiate în ea puteau participa și femeile, spre deosebire de biserica Mănăstirii Frăsinei unde accesul femeilor este interzis.

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, prăznuit de ortodocşi în fiecare an la 11 aprilie, a interzis intrarea femeilor în mânăstirea Frăsinei printr-o hotărâre gravată pe o piatră. Sfântul ar fi luat această hotărâre în anul 1867 din cauza faptului că, în timpul unei vizite inopinate la mânăstire, i-ar fi găsit pe călugări chefuind cu femeile din sat.

Legenda spune că hotărârea a fost luată de episcopul Râmnicului, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica în 1867. Şi astăzi, în acest loc oamenii păşesc cu frică, iar femeile care îndrăznesc să ajungă în mănăstire au parte de cele mai mari nenorociri.

În această mănăstire, cunoscută şi sub denumirea de Athosul românesc, regulamentul Sfântului Calinic, unic în felul lui, de a nu se mânca niciodată carne în mănăstire, de a nu intra niciodata femei şi de a se face slujba la miezul nopţii până dimineaţa, este păstrat cu stricteţe.

La Frăsinei trăieşte o obşte de 54 de călugări, fără ca picior de femeie să tulbure liniştea. Despre legendele care circulă despre Frăsinei vorbesc şi reprezentanţii Patriarhiei Române. Cu altă ocazie, Vasile Bănescu, purtător de cuvânt al Patriarhie a explicat pentru adevărul.ro, de ce nu trebuie să dăm crezare poveştilor despre blesteme:

“În primul rând trebuie evitat termenul de blestem, este o imprecaţie cu conţinut negativ. Regula împiedicării accesului în mănăstire a femeilor este după modelul de la muntele Athos. Vorbim aici despre o regulă atonică, un program riguros, unde se slujeşte zi şi noapte. Raţiunea pentru care nu se acordă acces femeilor este protejarea monahilor în faţa unei ispite fireşti cu puţinţă să-i tulbure pe ei în viaţa aspră pe care o duc, pornind de la reguli stricte care nu se încalcă niciodată. De altfel aici, nu se consumă carne şi se fac slujbe neîntrerupt, este un program riguros”.

Despre nenorocirile care circulă în poveştile populare despre femeile care au încălcat legământul de la Frăsinei, Vasile Bănescu spune că sunt “lucruri neverificabile cărora nu le trebuie acordată atenţie în spaţiul creştin”. “Blestemul nu-şi are rostul când vorbim de Dumnezeu, circulă legende. Sunt doar poveşti”, e de părere purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Răspunsul integral al Purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Vasile Banescu: „Înțeleg ca e un document încă neoficial. Mitropolia Olteniei va oferi un comunicat. Decizia este aceea ca monahii mănăstiri Frăsinei să trăiască și să slujească exclusiv în incinta și la biserica mănăstirii, nu și la biserica situată la câțiva km de acestea. Dincolo de limbajul arhaic, ușor ermetic bisericesc, este o decizie menită să sporească gradul de rigoare și ascultare duhovnicească al celor ce de bunăvoie au optat pentru o viață ascetică bazată pe cele trei voturi monahale: ascultare, castitate și sărăcie benevolă. Condiții existențiale asumate de-a lungul veacurilor de oricine alege să devină monah. Rațiunea adâncă a a monahismului este separarea de tumultul lumii, găsirea liniștii favorabile rugăciunii, lupta mai intensă cu ispitele și trăirea mai riguroasă a poruncilor și sfaturilor evanghelice.”

Blestemul Sfântului Ierarh Calinic

„Acest sfânt lacaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ian. 1867”, scrie pe piatra de legământ a Sfântului Calinic.