|miercuri, septembrie 23, 2020
  • Follow Us!

Ilegalităţi în procesul de înfiinţare şi împroprietărire a Obştei de Moşneni Boişoara Găujani 

nicu gheroghe

• Memoriul primarului Nicu Gheorghe din Boișoara cu privire la Mafia Pădurilor din Țara Loviștei:

Zona din nordul judeţului Vâlcea se confrunta cu grave probleme economico-sociale cu tendinţe de acutizare, cauzele principale privind în ansamblu setea de inavuţire ale unor persoane structurate în puternice grupuri de interese, cu interferenţe si conexiuni la nivelul instituţiilor statului, urmărind acapararea şi folosirea în interes personal a fondului funciar-forestie, dar şi a banului public, inclusiv a fondurilor comunitare europene dar şi realizarea protecţiei faţă de responsabilitatea juridică şi penală pentru faptele cu conotaţii infracţionale comise. Reconstituirea drepturilor de proprietate funciară forestieră obştilor de moşneni, proces firesc şi legal de reparaţie istorică, a fost însoţit şi în judeţul Vâlcea, judeţ cu o pondere forestieră însemnată la nivel naţional, de interferenţa unor persoane interesate să acapareze în folos propriu acest proces, prin accederea în funcţiile decizionale ale obştilor, urmarea demersurilor „recunoscute” ori arogate în redobândirea drepturilor moşteneşti, legale sau vizibil „umflate”. Apoi, prin manipularea masei de ignoranţi, au exploatat mai mult în folos personal masa lemnoasă avută la dispoziţie mai ales cu complicitatea angajaţilor ocoalelor silvice private ce le arondează, a factorilor decizionali excesiv de toleranţi din cadrul ITRSV VALCEA, a lucrătorilor din poliţia locală sau zonală dar şi ai administraţiilor publice locale, în cele mai multe cazuri, „cointeresaţi” corespunzător.

Ca şi în alte zone din ţară, şi în zona de nord a Vâlcii, asistăm astăzi la un proces ireversibil şi cu consecinţe aproape incalculabile de devalizare a patrimoniului forestier, prin vânzări şi schimbarea destinaţiei terenurilor, exploatari intensive legale dar şi prin nerespecatrea APV-urilor, tăieri la ras, in parcele sau în zone de gol alpin, fără să fie respectate măcar parţial programele de reîmpădurile, efectele privind grave implicaţii asupra mediului şi solului, cresterea fenomenelor de deversări de torenţi cu antrenare aluvionară, colmatarea rapidă a cuvetelor lacurilor de acumulare şi a albiilor majore ale râurilor, deversări aluvionare, amplificarea dezastrelor şi calamităţilor, în contrapondere cu îmbogăţirea fără just temei a unor grupuri de persoane influente.

 

Până a se ajunge la această etapă, cauzele privesc modul defectuos şi în multe cazuri infracţional, de reconstituire a drepturilor de proprietate funciară forestieră obtilor de moşneni, în temeiul legii nr.1/ 2000 şi a OG nr. 26 / 2000.

-Grave erori si ilegalităţi în procesul de după anul 1990 de constituire şi reconstituire a proprietăţilor confiscate abuziv de regimul comunist. Desi procesul a fost legitim de altfel,în contextul în c are au fost aplicate controversatele şi contradictoriile legi funciare, proprietatea arbilă şi mai ales cea forestieră a fost creată prin redistribuire mai mult către persoane neîndreptăţite, în detrimentul proprietarilor de drept şi a mostenitorilor de drept ai acestora, mai ales cu sprijinul unor complicităţi din administraţiile locale, dar şi judeţene (usor de creat pe fondul sărăciei, dorinţei de inavuţire pe căi ilegale şi a unor grave carenţe etice profesionale şi educaţionale), complicităţi care nu au fost sancţionate decât în rare cazuri, indeosebi atunci cand au devenit indizerabile grupurilor care le protejaseră .

Procesul a înregistrat comiterea unior grave nereguli, abuzuri şi chiar ilegalităţi, în care sunt implicaţi foşti sau actuali factori de decizie din administraţiile locale, membrii fostei Comisii Judeţene de Reconstituire a Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor şi ai secretariatului tehnic, a aparatului tehnic de spacialitate al Prefecturii Jud. Vâlcea, juriştii, foşti directori generali, secretar, subprefecţi ori prefecţi, dar şi reprezentanţi ai Romsilva RA.

Neregulile sunt dovedite cu prisosinţă în efectele de azi, în cadrul sutelor de procese privind proprietatea funciară moştenească de la judecătoriile Brezoi şi Horezu, de la Tribunalul Vâlcea ori de la Curtea de Apel Piteşti, instanţe chemate azi să rectifice abuzurile şi ilegalităţile comise în procesul de reconstituire a proprietăţii moşteneşti. Aproape că nu există obşte de moşneni care să nu aibă ori să nu fi avut litigii de proprietate pe rolul instanţelor, ceea ce denotă superficialitatea ori interesul cu care s-au pronunţat hotărârile Comisiei Judeţene de fond funciar. Ani de zile şi miliarde de lei cheltuiţi prin instanţe, pentru că membrii CJFF Vâlcea, îndeosebi reprezentanţii serviciului Juridic, ai secretariatului tehnic, reprezentantul Romsilva Ra şi cel al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, nu au verificat corespunzător, în drept şi în fapt, temeinicia şi legalitatea solicitărilor, existenţa tuturor documentelor cerute de lege, a vcererilor, aprobărilor şi solicitărilor comisiilor locale de fond funciar, întindererea reală a drepturilor, existenţa continuităţii cu obşti dinainte de 1948, dacă amplasamentele puse la dispoziţie fuseseră ori nu revendicate şi în general toate atributele conferite CJFF de HG 895 / 1995.

Alte metode de fraudare a drepturilor de proprietate funciară şi forestieră:

-folosirea în procesul de reconstituire a unor acte primare false sau incomplete(cazurile Obştilor de Moşneni Belceşti Pereşti; Boişoara Găujani;proprietatea individuală de 120 ha, pădure, revendicată netemeinic şi primită după un autor neîndreptăţit(Munteanu Toma şi ascendentul său Munteanu Ioan din com. Vaideeni, jud. Valcea), in zona complexului ALPINA SKI RESORT de la Lacul Vidra, com. Voineasa de către Deaconeasa Rodica din Călimăneşti. Obţinerea a doi munţi Galbenu şi Patrimanu, din masivul lotru-Latoriţa, prin falsificare de documente de către un grup infracţional, trimis în judecată, grup din care fac parte Deaconeasa Gh zis Gicu, fost şef de ocol silvic şi Basarabă Mircea, parte din terenuri fiind ulterior înstrăinate firmei austriece”Cascade Empire” cu sediul la Sebeş, jud. Alba, prejudiciul, la nivelul a 10 ani în urmă fiind de peste 5 milioane euro ş.a.

-complicităţi la nivelul comisiilor locale de fond funciar, toleranţă, abuzuri si ilegalităţi în ceea ce priveşte completarea anexelor, modificarea limitelor şi amplasamentelor iniţiale ale proprietăţilor;

-substituirea în drepturi a persoanelor fizice şi juridice îndreptăţite;

– netemeinicia propunerilor de validare ;

-lipsa dovezilor de continuitate cu entităţi, persoane fizice sau obşti moşteneşti din perioada interbelică şi lipsa actelor primare de proprietate;

– lipsa anexelor ori completarea lor cu inexactităţi şi omisiuni voite;

-falsificarea ori modificarea favorabilă unor interese nelegitime a Proceselor verbale de punere în posesie precum şi completarea acestora cu omisiuni de natură să favorizeze arbitrariul ( de ex.în anumite titluri de proprietate în mod intenţionat nu sunt trecute UP-urile-unităţile parcelare ori limite certe ale proprietăţii, meţionându-se pentru perimetre de sute de hectare „gol alpin”-vezi Titlurile de proprietate nr 5 şi 6 / 2002 eliberate Obştii de Moşneni Boişoara-Găujani);

-falsificarea unor expertize tehnic în specialitatea cadastru –topografie, prin înserarea unor limite şi suprafeţe de teren nereale;

-contestarea în instanţă a deciziilor administrative nefavorabile şi caştigarea proceselor ce le consacră drepturi de proprietate ilegitime, folosind mijloace probatorii dolosive, ori complicităţi îm mediul jurisdicţional;

-obţinerea sprijinului interesat a unor factori decizionali care au activat în instituţille judeţene de resort (ITRSV, Romsilva, Comisia Judeţeană de fond funciar), pentru tolerarea unor abuzuri şi ilegalităţi;

Între consecinţele directe ale actualei stări de fapt:

-la multe dintre obşti, s-au instalat conduceri discreţionare, care dispun după bunul plac de patrimoniul forestier, refuză să prezinte Adunărilor generale situaţia exactă a cheltuielilor, ori refuză să pună la dispoziţie actele contabile, acestea fiind foarte greu obţinute şi în cadrul proceselor în instantă( a se vedea procesele cu persoanele din conducerile obştilor Racoviţa, Boişoara şi Robeşti-Câineni).

– în toate cazurile când Adunările generale au încercat să schimbe aceste conduceri abuzive, s-au lovit de impedimente formale, precum contestarea modului în care s-a convocat adunarea generală, contestarea anunţurilor publice făcute în acest scop, contestarea numirilor;

-încălcarea gravă a drepturilor de proprietate a persoanelor îndreptăţite legal la despăgubire şi măsuri reparatorii;

-existenţa , în cei 13 ani de la apariţia Legii nr 1 / 2000 , la nivelul instanţelor vâlcene a peste 1000 ( una mie !) de procese privind litigii de proprietate în care sunt implicate cele aproximativ 50 de obşti de moşneni din judeţ, ceea ce subliniază ambiguităţile, fraudele şi abuzurile în procesul de reconstituire a dreptului de proprieate forestieră;

– crearea unui însemnat prejudiciu cauzat statului, prin acapararea şi exploatarea intensă a unui patrimoniu forestier şi de păşune totalizând zeci de mi de hectare ;

– imposibilitatea reconstituirii proprietăţii persoanelor fizice şi juridice îndreptăţite cărora nu li se mai pot retrocedea integral suprafeţele de pajişte ori fond forestier care le-au aparţinut de drept;

-în cazul anulării de către instanţele judecătoreşti a actelor de proprietate dobândite în condiţii ilegale de către Obşti de moşneni neîndreptăţite, restituirea proprietăţilor către cei îndreptăţiţi a acestor suprafeţe de fond forestier se va face în condiţiile în care masa lemnoasă este déjà exploatată şi valorificată de către grupuri de interese ilegitime;

– se măreşte permanent cuantumul prejudiciului creat statului prin aceste practici ,   iar acest prejudiciu se extinde cu fiecare zi de exploatare a patrimoniului stăpânit vremelnic şi ilegal.

 

Amploarea activităţilor, pretabile a se circumscrie infracţiunilor, săvârşite de către grupul din conducerea Obştei de Moşneni Boişoara Găujani (O.M.B.G.), condus de către Popa Nicoae Robison, între care majoritatea membrilor ai aşa-zisului Consiliu de administraţie al Obştii: Toma Constantin, Popelca Dumitru,Iagaru Patru,Ceausila Ion,Mandea Neagoe,Popa Petre,sunt persoane cu carte putina,semianalfabeti, la care se adaugă angajaţii cu rol de pază al fondului forestier al obştii-pădurarul Ivănescu Nicolae, Nicolae Vasile, Balteanu Marcu, Ana Ilie, actuala conducere a ocolului silvic privat „Clăbucet”, ce „administrează fondul forestier, absenţa sancţionării în vreun fel a acestora pentru faptele grave, săvârşite în mod repetat, a generat în plan teritorial, reacţii publice individuale ori colective de descurajare. S-a creat şi aproape s-a generalizat sentimentul că acest grup reprezintă şi face „legea” pe teritoriul comunelor Boişoara, Titeşti şi Câineni, că îndiferent ce fapte penale ar săvârşi, nu pot fi traşi la răspundere penală, întrucât se bucură de protecţie la nivelul instituţiilor de stat destinate să aplice legea: poliţie, parchet şi instanţele judecătoriei Brezoi. Această percepţie a fost şi este alimentată de înşişi cei nominalizaţi, care şi-au afirmat public intangibilitatea şi protecţia de care s-ar bucura la nivelul instituţiilor de stat, după fiecare proces în urma căreia au reuşit să anuleze procesele verbale de sancţionare contravenţională, întocmite de primar ori alţi agenţi constatatori ai primăriei Boişoara, pentru faptele contravenţionale săvârşite, după ce nu s-a pus în aplicare suspendarea serviciului silvic (marcări tăieri şi exploatări de masă lemnoasă) – din rea credinţă şi lipsă de voinţă-conform hotărârilor judecătoreşti, definitive şi irevocabile, de către instituţiile de stat abilitate, (recte: Prefectură, ITRSV Vâlcea, Romsilva) , sau după ce, în urma sesizării punctuale a altor instituţii (APIA; ITRSV), cu privire la săvârşirea de fapte , a căror cercetare şi sancţionare, intra în competenţa acestora , echipele de control trimise să constate cele semnalate cu documente ori înregistrări foto-video elocvente, au refuzat să constate adevărata stare de fapt, minimalizant faptele ori au fost surprinse ori semnalate că au participat cu cei cercetaţi la agape „ de protocol”. Sistemul de protecţie a intereselor ilegitime al grupului de conducere al OMBG, este însă real, funcţional şi parţial vizibil, fiind alimentat cu mari sume de bani rezultaţi din exploatările forestiere legale şi ilegale, ori din subvenţiile acordate obştii, nemeritat şi nejustificat de stat prin APIA. El cuprinde funcţionari ori magistraţi, care, în virtutea deontologiei profesionale, în loc să cerceteze corespunzător şi constate faptele reale infracţionale semnalate, au căutat în mod repetat să eludeze fondul problemei, să minimalizeze semnalările, să creioneze o altă realitate nereală şi în final să exonereze de răspundere penală pe făptuitori. Consecinţele acestor stări de fapt în comunele din ţinutul Loviştea, jud Vâlcea, privesc: slăbirea încrederii, până a fi inexistentă, in înstituţiile de stat şi în lege, descurajare, umilinţă şi supunere în faţa infractorilor,mentinerea unei stari anarhice prin ultragierea prin persoane interpuse sau direct a primarului comunei Boisoara (cel putin 10 plangeri de ultraj solutionate de Parchetul Brezoi cu clasarea cauzei cu toate ca exista la dosarul multor cauze inclusiv certificate medico-legale)

Pentru a se înţelege mai bine întregul mecanism de interese, influenţă şi protecţie, evidenţiem faptul –pe care deşi nu îl putem noi proba, neavând nici competenţa, nici mijloacele necesare, că acest grup de mari interese, predominant axat pe săvârşirea de fapte ce pot îmbrăca un caracter infracţional, gravitează în jurul numitului Boromiz Gheorghe zis Gelu, din Râmnicu Vâlcea, acţionar semnificativ în firma de exploatare masă lemnoasă SC HARDWOOD SA. Firma exportă, în urma prelucrării primare, lemn, în ţările scandinave, în state arabe sau în Japonia. Firma este integrată într-un holding (SC Boromir Holding), împreună cu mai multe firme de panificaţie deţinute ori controlate de fratele lui Gelu-Boromiz Constantin. Sumele rulate ori obţinute din aceste activităţi economice şi comerciale, sunt considerabile, de ordinul milioanelor de euro – anual (interesele fiind pe măsură), iar în perimetrul OMBG, pe raza a trei comune din Loviştea- Boişoara, Titeşti şi Câineni (Grebleşti) în mod curent exploatează masă lemnoasă circa 12 firme, una dintre acestea fiind deţinută de fiica actualului preşedinte al obştii, Popa Nicolae Robison, socrul lui Gelu Boromiz. La rândul lor, fraţii Boromiz, originari din comuna Câineni, limitrofă cu Boişoara, au stabilite conexiuni şi relaţii, create în scop de susţinere şi protecţie, inclusiv prin intermediul oportunităţilor date de activitatea lor în unele structuri elitiste şi ermetiste din Rm Vâlcea. La nivelul perceţiei colective, se cunoaşte că fraţii Boromiz sunt susţinuţi de către alte persaoene majoritatea cunoscuţi ca membri în aceleaşi structuri discrete sau secrete, precum: factori de conducere din ANAF-VÂLCEA, de către Buican Cristian, deputat, originar din comuna Perişani, limitrofă cu Boişoara, care a înfiinţat şi controlează şi el o societate de exploatare masă lemnoasă şi alta de colectare şi valorificare a produselor animaliere din zonă (SC Dendros SRL), prin intermediul fratelui şi tatălui său, de către -Poenaru Gheorghe, Inspector şef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare (I.T.R.S.V.)-Vâlcea şi a numitului Dinucă Gheorghe, Inspector şef adjunct al I.T.R.S.V.-Vâlcea, de către directorul APIA Valcea ,Pintea Adrian, toţi cei nominalizaţi făcând parte dintr-un grup liberal care se susţine reciproc pentru ocuparea şi menţinerea funcţiilor, la care se adaugă conexiuni evidenţiate în mod cert, la nivelul colectivului tehnic la Comisiei judeţene de fond funciar din cadrul Prefecturii Vâlcea, care a manifestat toleranţe inadmisibile, total contradictorii atribuţiilor şi competenţelor legale de verificare de specialitate a propunerilor de validare pe suprafeţele de teren fond forestier şi de emitere a titlurilor de proprietate, prin aceea că în anii 2000-2002, nu a verificat existenţa dreptului şi a actelor premergătoare, cerute imperativ de legile speciale ale fondului funciar, în acest colectiv având un rol clar evidenţiat consilierul juridic Ionescu Emilian, fost director al serviciului juridic din cadrul Prefecturii Vâlcea.

Ginerele acestuia este actualul procuror şef al Parchetului Judecătoriei Brezoi, Marinescu Lucian, parchet unde, în urma a zeci de plângeri şi sesizări, la adresa membrilor grupului de conducerea al Obştii de Moşneni Boişoara-Găujani, cu privire la săvârşire de fapte pretabile să îmbrace caracter penal, s-au dat soluţii, subiective şi contestabile, de neîncepere a cercetării ori urmăririi penale, au fost tergiversate cercetările ori s-au dispus soluţii de scoatere de sub urmărire penală a făptuitorilor, pe motivaţia invariabilă, că cercetările ( efectuate în unele cazuri incomplet, formal, părtinitor şi uneori tendenţios) au evidenţiat că faptele ori făptuitorii nu prezintă gradul de pericol social al unor infracţiuni, ori nu se confirmă. Soluţiile au fost întărite , în urma contestaţiilor, de procurorul şef, ori de către anumiţi magistraţi de la instanţele judecătoriei Brezoi: Tuţă Daniela, Rusu Daniela, Oana Niculescu Butoeru sau Feroiu Alexandru Octavian,fiul avocatului Feroiu Octavian avocatul obstei de mosneni Boisoara Gaujani.

În mod similar, conexiunile şi interesele ilegitime ale grupului infracţional din conducrea OMBG, al fost constatate şi la nivelul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară- Vâlcea. Directorul acestui oficiu, ing. Dumitraşcu Gheorghe,deşi este membru al Comisiei Judeţene de fond funciar, nu a verificat corespunzător scriptic şi în niciun mod în teren,legitimitatea, legalitatea şi integralitatea actelor premergătoare emiterii titlurilor de proprietate nr. 5. 6 şi 1001/ 2000 emise OMBG, refuzând să ia act şi măsuri în consecinţă pentru absenţa unor documente obigatorii, precum lipsa cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate, lipsa anexelor însoţitoare 51 şi 55, în forma prevăzută de lege, absenţa actelor primare de proprietate (hotărâre judecătorească, Aşezământ sau Tabel de dramuri), absenţa proceselor verbale de punere în posesie. A acceptat, inadmisibil pentru suprafaţa mare de teren forestier atribuită(5585 ha), amplasamentele arogate nejustificat de petenta OMBG, fără limite certe. A accepatat scrierea şi semnarea titlurilor de proprietate, fără ca pe acestea să fie menţionate Unităţile parcelare de pădure-(UP-urile), dând posibilitatea ulterioară a translatării pe amplasamente convenabile a proprietăţii funciare; a acceptat înscrierea pe titluri a unor vecinătăţi incerte ori false, precum : „gol alpin”-pe mai multe titluri, ori „ocolul silvic Clăbucet”, în condiţiile în care cunoştea că ocolul silvic privat nu deţine proprietate finciară ş.a.a.

De asemenea, Dumitraşcu Gheorghe, membru al CJFF, împreună cu Ionescu Emilian si prefectii Mircea Nadolu si Bebe Ungureanu,s-au opus constant în şedinţele comisiei, din anul 2008-1014, punerii în aplicare a hotărârilor judecătoreşti definitive , obţinute de noi prin ordonanţă preşedenţială şi în urma respingerii căilor de atac, inclusiv la Curtea de apel Piteşti, de sistare a serviciului silvic pentru OMBG, până la soluţionarea irevocabilă pe fond a proceselor prin care am cerut constatarea nulităţii absolute a titlurilor de proprietate menţionate (în temeiul prevederilor art III din Legea nr. 169/ 2007, ca fiind emise cu nerespectarea prevederilor legale), refuzând să aprobe efectuarea comunicării către ITRSV, cerută de prevederile legii nt 374/ 2006, art1-3. Cei nominalizaţi s-au prevalat, formal, de interdicţiile prevăzute de Legea nr. 165/ 2013 privind o pretinsă interdicţie menţionată de art 7 din lege, de a realiza alte activităţi decât cele de inventariere a patrimoniului funciar destinat retrocedării în echivalent către persoanele îndreptăţite. Ori, aşa cum cerusem, fapt întărit inclusiv prin punctul de vedere exprimat de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor(ANRP), prin art 7 din legea nr 165 / 2013, erau interzise doar alte activităţi ce priveau validarea sau emiterea titlurilor de proprietate şi nicidecum o activitate, formală, curentă, de comunicare. Mai mult, efectuarea comunicării nici nu ar fi trebuit supusă votului comisiei judeţene, fiind o activitate prevăzută expres de lege. Practic s-a votat dacă să se aplice o prevedere legală. S-a votat şi s-a ascuns în spatele unui vot, dacă să se aplice sau nu legea! Chiar dacă în final, prin poziţia corectă adoptată de noua conducere a Prefecturii Vâlcea, s-a realizat acest act formal de comunicare către ITRSV (la rândul ei instituţie sesizată în mod repetat de către noi, a refuzat să pună în aplicare hotărârile judecătoreşti, motivând că nu are comunicarea!), după supunerea de mai multe ori la vot în CJFF, prezentarea acestui aspect ilustrează modul intenţionat de tergiversare a aplicării legii în cazul OMBG.

Primar, GHEORGHE NICOLAE

Comuna BOIŞOARA, Judeţul Vâlcea,

Ţinutul Loviştea

3 Responses to Ilegalităţi în procesul de înfiinţare şi împroprietărire a Obştei de Moşneni Boişoara Găujani

  1. ion marin

    Felicitari acestui primar .Merita tot respectul .

     
  2. ASTA, RESPECT ?!? HA, HA, HA !!!

    INSEAMNA CA NU CUNOSTI, DE LOC, PERSONAJUL …

     
  3. Prof.dr.Popescu

    Care este situatia actuala ???

     

Leave a Response