|marți, octombrie 19, 2021
  • Follow Us!

Microhidrocentralele distrug iremediabil flora și fauna din munții Vâlcii! 

81140abd-9a21-4885-bea8-81549d96f444_rau_de_munte

În anii următori, pe râurile din România ar putea fi construite sute de mici hidrocentrale (microhidrocentrale sau MHC-uri). În vreme ce investitorii și reprezentanții acestora spun că microhidrocentralele vor crea locuri de muncă și vor alimenta cu energie electrică sate izolate, organizațiile de mediu atrag atenția că o dezvoltare haotică va afecta ireversibil râurile, peștii, vidrele și flora din zonele de munte.

Săptămâna trecută, organizația World Wide Fund for Nature România a lansat campania națională “Râurile de munte: ultima șansă”. Scopul organizației este să obțină protecția legală pentru cele mai valoroase râuri de munte din România. Reprezentanții WWF consideră că acestea sunt amenințate în prezent de peste 500 de proiecte de microhidrocentrale, aflate în diferite stadii de avizare, construire sau funcționare.

În acest context, Yahoo News România a invitat-o pe Diana Popa, specialist regional în politici publice și manager de proiect în cadrul WWF România, să discute cu cititorii despre proiectele de microhidrocentrale din țară și despre impactul acestora asupra mediului. Îi puteți adresa întrebări chiar din acest moment, iar invitata va răspunde mâine, în intervalul 14.00 – 15.30. 

La nivelul UE, inclusiv în România, sunt considerate microhidrocentrale acele centralele hidroelectrice care au puterea instalată mai mică sau egală cu 10 MW.

Microhidrocentrale în arii protejate

Potrivit WWF, construirea de microhidrocentrale va duce la scăderea biodiversității râurilor de munte și va avea efecte negative asupra ecosistemelor acvatice, afectând în special peștii și vidrele. „Microhidrocentralele produc efecte atât în amonte, cât și în aval. (…) În aval, prin reducerea debitelor, provoacă secarea bălților temporare – habitate esențiale de reproducere pentru broaște și tritoni – și, în unele situații, chiar secarea albiilor”, se arată pe site-ul raurileromaniei.ro, creat de WWF în cadrul campaniei.

„Campania noastră dorește să genereze o dezbatere amplă în jurul subiectului, ca în final să reușim sa creăm un cadru de dezvoltare a acestor investiții în țara noastră, ca acestea să respecte comunitățile locale și natura, generând beneficii pentru toți cetățenii”, a declarat Magor Csibi, director WWF-România.

Potrivit organizației, peste un sfert din cele 500 de proiecte de MHC-uri se află în arii protejate sau la limita acestora. Construcția unui număr de aproximativ 300 de astfel de MHC-uri a fost deja aprobată fără niciun fel de planificare strategică la nivelul bazinelor râurilor și la nivel național, mai arată WWF.

Organizația cere desemnarea unor zone de excludere pentru construcția de MHC. WWF solicită protejarea râurilor aflate încă în stare naturală, cu stare ecologică bună şi foarte bună, precum şi a celor aflate în ariile naturale protejate (parcuri, rezervații, situri Natura 2000). Mai multe râuri din România (în total, 13.650 de kilometri de râuri) sunt propuse de WWF pentru a fi excluse de la dezvoltarea de infrastructuri hidroenergetice. Aceste râuri pot fi indentificate pe hartă.

WWF România a lansat și o petiție, pe site-ul www.raurileromaniei.ro, adresată ministrului Pădurilor, Apelor și Pisciculturii, Lucia Varga.

„Neregulile devin legale”

În ultimii ani, presa și organizațiile de mediu au semnalat probleme în cazul MHC-urilor construite pe râurile Capra, Buda și Otic din Munții Făgăraș. „Investitorii din zona Făgăraş, de pe râurile Capra, Buda şi Otic au patru avize de gospodărire şi patru acorduri de mediu. Este foarte grav că au primit aceste aprobări. Noi am constatat că societatea beneficiară nu a respectat prevederile de mediu (conducte îngropate, modificarea structurii geomorfologice a albiei minore, prin îngustarea secţiunii de curgere a apei după montarea conductelor pe domeniul statului)”, a afirmat Dan Bărbulescu, reprezentant al Asociaţiei „Salvaţi Dunărea şi Delta”, citat de adevarul.ro.

Garda de Mediu a efectuat controale şi a descoperit nereguli, un investitor fiind amendat cu 100.000 de lei.

„După controale, societatea solicită un nou acord de mediu – şi-l primesc! -, prin care sunt modificate anumite condiţii, astfel încât neregulile să devină legale. S-au schimbat elemente ce ţin de priza de captare, modificarea turbinei, poziţionarea conductelor. Oamenii s-au pus în legalitate. Este ilegal să primească un nou aviz pentru că lucrurile s-au întâmplat deja. Nu se poate să se aplice retroactiv”, a mai spus Bărbulescu pentru aceeași publicație.

„MHC-urile ridică zona, localnicii au ceva de lucru”

Pe de altă parte, Uniunea Europeană, prin Directiva 2009/28/EC, susține hidroenergia, pe care o consideră un tip de energie regenerabilă, alături de cea eoliană, solară, geotermală, aerotermală, hidrotermală etc. De asemenea, construirea de MHC-uri ar duce la evitarea unor emisii mari de dioxid de carbon, așa cum se întâmplă în cazul arderii combustibililor fosili.

Microhidrocentralele pot rezolva probleme locale precum lipsa locurilor de muncă sau a electricității în diferite sate izolate. „Cea mai mare valoare a microhidrocentralelor e valoarea locală. Ridică zona, localnicii au ceva de lucru, investitorul, prin caietul de sarcini, e obligat să ajute oamenii, să le ridice un pic nivelul de trai, să le vândă lor direct energia electrică. Iar atâta timp cât există localități fără apă, dacă vine un investitor și vrea să le ducă apă, lasă-l să-și facă centrală”, a declarat pentru revista „National Geographic România” Bogdan Popa, președintele Asociației Române pentru Microhidroenergie.

Potrivit UE, principala rațiune a microhidrocentralelor ar fi nu contribuția lor energetică minoră, ci alimentarea unor cătune sau case izolate, mai arată sursa citată.

De Andreea Dogar | Yahoo News

Vâlcea: Autorizații ilegale pentru construirea unor microhidrocentrale

Și în județul Vâlcea, autoritățile locale, Administrația Bazinală Olt și Consiliul Județean Vâlcea au emis câteva zeci de autorizații pentru construcția de microhidrocentrale. Cele mai multe dintre ele ILEGALE! Acestea vor distruge iremediabil flora și fauna din munții Vâlcii. Vineri, 15 noiembrie, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, a fost prezentă la Consiliul Judeţean Vâlcea pentru a semna un contract de finanţare în valoare de 40 de milioane de euro rivind managementul deşeurilor implementat de Consiliul Judeţean Vâlcea. În cadrul conferinţei de presă care a urmat evenimentului, „Ziarul de Vâlcea” a pus următoarea întrebare ministrului Rovana Plumb: „Ştiaţi că, la Administraţia Bazinală de Apă Olt, s-au dat avize în trecut pentru microhidrocentrale, încălcându-se flagrant legea? Există chiar autorizaţii de construire emise de Consiliul Judeţean Vâlcea. Nu s-a construit nimic, nici o microhidrocentrală pe aceste autorizaţii. Proiectele au fost vândute mai departe”. În cadrul răspunsului, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice a spus că „Administraţia Bazinală de Apă Olt face obiectul unei anchete desfăşurată de către Corpul de control al Ministerul Mediului. În momentul în care va fi finalizată – ea este doar parţial finalizată – vom lua şi măsurile necesare. Din etapa preliminară de control care ne-a fost pusă la dispoziţie, ca şi concluzii preliminare, rezultă mai multe măsuri administrative care trebuie luate la nivelul ABA Olt. În momentul în care finalizăm ancheta, vom dispune şi măsurile. Deocamdată, am cerut nişte lămuriri suplimentare. Mai trebuie făcute câteva clarificări”.

2 Responses to Microhidrocentralele distrug iremediabil flora și fauna din munții Vâlcii!

  1. Calin

    Campania de exterminare a raurilor prin microhidrocentrale e cea mai nesimtita aberatie dezvoltata de politrucii romani. E char mai grava decat tentativa de la Rosia Montana, pentru ca deja budozerele mutileaza natura, afecteaza toti muntii tarii si au si tupeul sa ne oblige pe toti, prin facturile de energie electrica, sa platim “certificate verzi” mafiotilor care ne distrug natura. Fiecare roman amarat trebuie sa stranga cureaua si sa dea bani imbuibatilor care au acoliti la “autoritatile de mediu”. Aceste autoritati sunt lupul paznic la oi si, daca incerci sa le contesiti deciziile ilegale, nu doar ca nu vor sa auda de aplicarea legii dar te trezesti si cu amenintari.

     
  2. gigicu

    Vrajeli, de parca ar consuma mai putina bezina la constructia lor sau se uita cineva ca e mai multa energie si nu mai pune bezina in rezervor, asa ca nu au cum sa scada emisiile deloc.

     

Reply to gigicu