|luni, iunie 14, 2021
  • Follow Us!

Compania austriacă STRABAG a încălcat grav drepturile omului 

• Afaceri suspecte de milioane de euro derulate cu statul de către STRABAG (III)

Compania austriacă STRABAG a încălcat grav drepturile omului

Prin luna septembrie a anului trecut, într-o zonă aflată la mai puţin de 100 km de municipiul Râmnicu Vâlcea a izbucnit un adevărat scandal după ce s-a descoperit că societatea STRABAG continua să exploateze fără permis un deal. Astfel, managementul de top al companiei STRABAG şi autorităţile române au continuat să treacă cu vederea excavarea neautorizată condusă – 24 din 24 ore – de compania austriacă în satul Banpotoc, judeţul Hunedoara, în ciuda cererilor repetate de clarificare şi asumare a răspunderii formulate de săteni. Excavarea este o “soluţie” ad-hoc pentru furnizarea de material necesar construcţiei autostrăzii Deva-Orăştie, finanţată din fonduri europene. Managementul central al companiei bazate în Viena a negat orice ilegalitate, după ce a fost informat asupra situaţiei din Banpotoc pe 9 august 2011. Până la acest moment, nu a fost efectuată nici o vizită de lucru din partea acestora la situl lucrărilor pentru a sesiza realitatea acţiunilor în desfăşurare.

Concluzionând asupra ilegalităţii lucrărilor, Garda de Mediu din Hunedoara a anunţat emiterea unei amenzi de 50.000 lei în luna iulie, pentru lipsa autorizaţiilor de lucru, dar, în fapt, a continuat să închidă ochii la realitatea din Banpotoc, şi a permis continuarea lucrărilor. Legile de protecţie a comunităţii nu sunt aplicate, iar autorităţile locale nu par să reprezinte interesele sătenilor afectaţi. Lucrările de excavare din Banpotoc au început pentru a procura materie primă în vederea construirii autostrăzii Deva-Oraştie. De atunci, o serie de efecte negative grave se resimt din ce în ce mai puternic în zonă: populaţia locală este ţinută trează în fiecare noapte, deoarece lucrările ilegale se desfăşoară 24 de ore pe zi, inclusiv duminica, la mai puţin de 100 m de la cea mai apropiată casă (aceasta reprezintă o violare a drepturilor omului şi impune un risc semnificativ asupra sănătăţii persoanelor vulnerabile); sursa de hrană a animalelor domestice este şi ea afectată deoarece toată vegetaţia din jurul satului este acoperită de un strat de praf (autorităţile ignoră lipsa de măsuri adecvate de control al prafului emis în urma lucrărilor); nici un plan de lucru şi nici un calendar al lucrărilor nu au fost făcute publice şi, prin urmare, nu există nici un control asupra dimensiunii excavării în munte sau asupra planurilor de reabilitare după finalizarea intervenţiei. “O să ne ia tot aerul şi nu în 10 ani, ci într-un an, dealul va cădea peste noi. Nu cred că domnul primar realizează ce ne fac. S-a gândit numai la bani. Nu pot să-mi imaginez care au fost motivele lui”, a spus Cornel Moţ, localnic. Situaţia avansează în ciuda faptului că 114 localnici au semnat o scrisoare, la mijlocul lunii august, prin care cereau autorităţilor, primarului şi companiei să clarifice situaţia şi să ia măsurile adecvate, prevăzute de legislaţia în vigoare.

Însă nici o măsură nu a fost luată până la această dată în direcţia rezolvării problemei. O parte din mass media locală, aflate sub posibilă “influenţă”, publică articole cu scopul de a-i intimida pe liderii locali, printre care şi preotul satului, care s-au mobilizat şi au cerut respectarea drepturilor omului şi a drepturilor prevăzute de lege. “Profesioniştii care au în obiectul lor de activitate proiecte de infrastructură au obligaţia de a conduce un studiu de fezabilitate prin care să identifice cea mai potrivită sursă pentru obţinerea materiei prime necesare, şi o dată identificată, să folosească tehnici moderne de management al mediului şi de consultare a tuturor părţilor interesate, spre a minimiza impactul negativ al proiectelor şi a-l maximiza pe cel pozitiv. Situaţia din Banpotoc este un caz de comoditate profesională care profită de pe urma neaplicării legii şi care cauzează în mod gratuit daune dezvoltării locale durabile şi sănătăţii comunităţii. Dacă ceea ce ne dorim este progres european şi dezvoltare, nu putem permite ca această distrugere cu efecte grave asupra localnicilor, să treacă necontestată,” a spus John Aston, preşedintele Centrului pentru Cetăţenie Corporativă, România. Centrul pentru Cetăţenie Corporativă România (CCCRo) este o reţea de responsabilitate socială multi-stakeholder şi un centru de excelenţă orientat spre companii, universităţi, societate civilă şi autorităţi publice. Viziunea CCCRo este aceea ca guvernul, companiile, societatea civilă şi mediul universitar să lucreze împreună pentru a înlătura obstacolele din calea dezvoltării durabile a societăţii, mediului şi economiei noastre.
Sursa: cccro.org

Leave a Response