Tiberiu Pîrnău
Am scris şi am rescris de mai multe ori primele rânduri ale acestui text. Îmi este dificil, extrem de dificil să scriu nefavorabil despre un om care-mi este prieten. Da, Cristian Buican îmi este prieten. Şi am să-i scriu o scrisoare, ca unui prieten care se pregăteşte să facă o greşeală. Epistola ar putea începe aşa: Dragă Cristi, te felicit pentru rezultatele excepţionale din plan politic, pe care le-ai înregistrat în ultimii ani. Ai muncit exemplar, ai format o echipă redutabilă alături de liderul Emilian Frâncu. Ai contribuit la triplarea scorului electoral obţinut de PNL la Vâlcea. Ai fost şi încă eşti generalul mareşalului Frâncu. Un bun organizator şi om tehnic.
Ai fost susţinut şi promovat continuu de omul căruia îi porţi sâmbetele astăzi, Emilian Frâncu. Tu eşti bărbat adevărat şi recunoşti oricând asta. Postura de om din umbră ţi-a prins foarte bine. Ai reuşit să-ţi impui oameni în funcţii în vremuri în care PNL a fost la guvernare, oameni care au ajutat partidul într-o măsură mai mică sau mai mare. Pe unii i-ai pus pe merit. Aşa e în politică. Fiind în umbră ai reuşit să culegi simpatii şi să direcţionezi antipatii spre omul, care te-a ajutat şi te-a construit ca om politic, Emilian Frâncu. Ai fost dibaci, viclean ca o vulpe. Ai aşteptat momentul, ai stat, de fapt, la cotitură. Tu visai să devii preşedinte, să arzi etapele. Ai pândit momentul şi ai acţionat.
Ai dezbinat un partid întreg, ai făcut ca liberali vechi să se urască de moarte. Ai adus scandalul. Ai semănat vânt. Priveşte în oglinda interioară şi încearcă să mă contrazici! Ai acţionat premeditat şi machiavelic. Ai creat scandaluri în interiorul organizaţiei, ţi-ai atras nemulţumiţii din partid de partea ta. Ţi-ai construit de fapt o armată de mercenari, mulţi dintre ei oameni fără coloană vertebrală, fără ideologie, goi pe dinăuntru. Nu ţi-ai pus niciodată întrebarea: Oare de ce mă iubesc trădătorii? Da, acei trădători, cei care au zburdat prin mai multe partide, ajunşi acum liberali prin forţa conjuncturii sunt în tabăra ta.
Un ins care percepe viaţa ca un joc de poker, care se joacă inclusiv cu destinul tău, Cristi, îţi este căpitan de oaste. Se comportă grobian şi impulsiv, făcându-ţi deservicii. Un avocat ratat în profesie, parvenit prin definiţie, ipocrit prin destin, te urmează orbeşte. Azi. Mâine îţi va înfige pumnalul în spate, când îţi va fi lumea mai dragă. Un tânăr cu trecut politic incert te susţine din teribilism nici el nu ştie de ce. Nici el, nici tatăl său. Te mai susţine un om de afaceri din sudul judeţului, care doreşte în sinea lui să te transforme într-o păpuşă cu aţe legate de degetele sale. Vrei să devii marionetă în mâinile unui afacerist oneros? Toate grozăviile din lume au fost realizate de ei în această campanie electorală internă numele tău. În timp, se vor întoarce împotriva ta. Dacă vei câştiga preşedinţia vei fi, în timp, victimă sigură a celor care te susţin acum. A armatei de mercenari, trădători prin definiţie, care poate că acum te vor ajuta să-l învingi pe Emilian Frâncu.
După ce vei câştiga va trebui să le asiguri sinecuri pentru că sunt hămesiţi şi dornici de feude, de câştiguri rapide, fără muncă. Te vor măcelări politic fără milă, dacă nu-ţi vei respecta promisiunile făcute la ceas de seară, în locuri obscure. Îţi scriu ca unui prieten. Eu nu vreau să renunţi la a mai candida, cum ai încercat tu să-l determini pe Emilian Frâncu. Am încercat doar să-ţi trimit o rază de lumină, prin care să-i vezi pe „prietenii“ tăi de-acum aşa cum sunt. Există o vorbă din popor: „Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să-ţi spun cine eşti!“. Nu este adevărată în cazul tău. Dorinţa ta de putere a biruit demult raţiunea şi sufletul. Succes în alegeri! Semnează: un umil prieten dintr-o viaţă anterioară.
Web Design by DowMedia