Alunecările de teren vor înghiţi o şcoală generală şi 12 familii din satul Pietreni

• În comuna Costeşti, dacă nu se iau măsuri rapide,

Alunecările de teren vor înghiţi o şcoală generală şi 12 familii din satul Pietreni

Timp de cinci ani, înainte de 1990, fosta Întreprindere Minieră Râmnicu Vâlcea a amenajat pe raza comunei Costeşti un canal de deviere a cursului râului Pietreni, după ce acesta a fost obturat ca urmare a deplasării haldei carierei de calcar Bistriţa. Noul curs al râului a fost unit cu cel al pârâului Valea Morii, deşi acesta din urmă avea iniţial un debit de aproximativ zece ori mai mic. Normal era ca, în aceste condiţii, pe albia noului curs de apă să se execute lucrări de regularizare şi consolidare a malurilor, însă, acest lucru nu s-a întâmplat.

Pe parcurs, inundaţiile au accelerat procesul de eroziune a solului, iar gabioanele care susţineau malurile au fost distruse, albia noului râu lărgindu-se considerabil. În aceste condiţii, au apărut primele alunecări de teren care creează probleme suplimentare autorităţilor locale. În prezent, şcoala generală din satul Pietreni comuna Costeşti şi peste 12 locuinţe sunt în pericol. De aceea, familiile cer despăgubiri pentru terenurile afectate şi solicită refacerea gabioanelor pentru protecţia malurilor râului, prevenind astfel surparea caselor din zona de risc.

În anul 1972, fost Întreprindere Minieră Râmnicu Vâlcea, aflată în subordinea Centralei Sării şi Nemetaliferelor, a construit un canal cu o lungime de peste 300 mteri prin care Pârâul Costeşti a fost deviat în albia unui afluent al său aflat la mică distanţă, numit Pârâul Morilor. Lucrările de deviere au fost realizate pentru a preveni colmatarea Pârâului Costeşti de către alunecările de teren generate de calcarul subgabaritic depozitat în halda din apropriere. Ca urmare a construirii canalului de deviere, cele două cursuri de apă au fost dirijate pe un traseu comun, pe o distanţă de 600 metri, cuprinsă între punctul de deviere şi punctul natural de confluenţă.

După terminarea lucrărilor, canalul de deviere a intrat în administrarea Întreprinderii Miniere Rm. Vâlcea, iar albiile celor două râuri au rămas în administrarea Apelor Române. Canalul a fost întreţinut şi reparat de către Exploatarea Minieră Rm. Vâlcea de la momentul construirii şi până în prezent, fără să prezinte riscuri în funcţionare. Anterior construirii canalului de deviere, terenurile amplasate pe traseul canalului, însumând circa 7.000 mp au fost expropriate prin Decretul 122/29.03.1971.

Ulterior au fost achiziţionate de către Exploatarea Minieră, cu contracte de vânzare-cumpărare, mai multe terenuri amplasate pe malul stâng al cursului de apă nou format, însumând peste 10.000 mp, pentru a crea o zonă tampon între activitatea minieră şi restul proprietăţilor particulare. În privinţa cursului de apă nou format, au fost căutate soluţii pentru stabilizarea malurilor, în scopul prevenirii blocării albiei şi producerii unor inundaţii în aval.

Potrivit reprezentanţilor Exploatării Miniere Râmnicu Vâlcea, măsurile pentru stabilizarea zonei au fost: începând cu anul 2004 a fost schimbată direcţia de haldare a calcarului subgabaritic, fapt ce a avut ca efect oprirea deplasării către pârâu a zonei de alunecare adiacentă haldei; în anul 2004, Exploatarea Minieră Rm. Vâlcea a obţinut pentru calcarul subgabaritic depozitat în haldă, certificarea ca material pentru infrastructura drumurilor, fiind utilizat în judeţul Vâlcea şi celelalte judeţe limitrofe cu rezultate foarte bune, având în vedere raportul foarte bun între preţ şi calitate.

Prin această măsură, o cantitate de peste 1.000.000 tone de calcar subgabaritic a fost valorificată din anul 2004 până în prezent, fiind diminuat semnificativ impactul asupra zonei; în anul 2005, în cadrul procedurii de obţinere a autorizaţiei de mediu pentru funcţionarea sectorului de exploatare a calcarului de la Bistriţa-Costeşti, a fost realizat de către Universitatea din Bucureşti şi Institutul de Cercetări şi Proiectări Miniere din Cluj Napoca un studiu de risc privind halda în relaţie cu zonele limitrofe, inclusiv traseul comun al celor două pârâuri. Ca urmare a studiului au fost stabilite soluţiile de stabilizare a zonei pe termen lung.

După ce soluţiile au fost supuse dezbaterii pubice în data de 28 octombrie 2005, au fost obţinute toate avizele şi acordurile impuse de legislaţia în vigoare pentru a trece la execuţia efectivă a lucrărilor, care au fost realizate în periaoda 2007-2008.
Lucrările realizate au fost următoarele: amenajarea suprafeţei terenului şi rambleerea zonelor depresionare pentru a preveni acumularea apelor de suprafaţă; construirea a două drenuri cu lungime de 350 metri pentru captarea şi dirijarea apelor de infiltraţie; construirea unui picior de sprijin pentru halda actuală.

Urmează ca suprafeţele de teren deja stabilizate, aflate în vecinătatea traseului comun al celor două cursuri de apă, să fie împădurite pentru a asigura refacerea zonei. Cei de la EM Râmnicu Vâlcea consideră că prin aceste măsuria fost eliminat riscul de a fi blocat cursul pârâului Morilor ca efect al activităţilor miniere şi de a fi afectate casele şi gospodăriile cetăţenilor din zonă.

În privinţa eroziunii malurilor, în data de 8 mai 2009 a fost analizată situaţia din teren de către o comisie cu reprezentanţi de la Consiliul Judeţean Vâlcea, Primăria Costeşti, Direcţia Apelor Olt-SGA Vâlcea şi Exploatarea Minieră Rm. Vâlcea,
stabilindu-se următoarele: se va curăţa pârâul de materialul lemnos care blochează albia minoră; Direcţia Apelor Olt-SGA Vâlcea va analiza posibilitatea executării unor lucrări pentru regularizarea pârâului.

Exploatarea Minieră a plătit deja despăgubiri către toţi proprietarii afectaţi de activitatea minieră. În cursul anului 2009, ca urmare a unei solicitări scrise adresate Exploatării Miniere de către doi dintre cetăţeni, respectiv Schiteanu Constantin şi Schiteanu Nicolae, au început discuţiile pentru despăgubirea unor suprafeţe suplimentare de teren. (P.C.)