Petre Coman
Săptămâna trecută, întreaga conducere a judeţului Vâlcea s-a dus la Bucureşti, la o şedinţă de guvern, conform „tradiţiei” instituite de actualul Executiv de a invita câte două judeţe la fiecare şedinţă de guvern. Putem spune că judeţul Vâlcea a avut un mic ghinion pentru că a fost invitată alături de reprezentanţii judeţului Cluj, locul de baştină al premierului Emil Boc.
Prefectul Remus Griogrescu s-a dus la Guvern cu lecţia învăţată şi cu un raport care emană din educaţia sa de profesor de statistică. Am găsit în acest raport o trecere tehnică în revistă a situaţiei proiectelor derulate de administraţiile locale, dar şi principalele probleme cu care se confruntă judeţul. Având în vedere că era un raport scris, documentul respectiv putea ajunge pe masa Guvernului prin mesager, nefiind nevoie de prezenţa prefectului Remus Grigorescu şi a preşedintelui Ion Cîlea.
Oricum, dacă tot s-a dus la Guvern, prefectul ar fi trebuit să-i spună o listă de obiective de investiţii prioritare pentru Vâlcea, sinteza unor strategii de dezvoltare, dar mai ales soluţii la principalele chestiuni arzătoare cu care se confruntă judeţul Vâlcea. Or, delegaţia vâlceană a ales calea facilă a cititului din rapoartele prefabricate şi care, mai mult ca sigur, au trecut pe lângă urechea premierului şi a miniştrilor prezenţi la şedinţa de Guvern.
Un alt lucru îngijorător care vreau să-l remarc din cuprinsul raportului: primăriile din judeţul Vâlcea au reuşit să atragă din fonduri post-aderare (Programul Operaţional Regional, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi Fondul European de Solidaritate) sume care totalizează... doar 1,3 milioane euro. Cu aceşti bani, abia dacă poţi să realizezi un sistem de apă şi canalizare într-o singură comună.
Cu toate că multe din programe au demarat la 1 ianuarie 2009, cele 89 de primării nu au găsit metode de atragere a banilor europeni, mai ales că nevoile oamenilor din mediul rural sunt foarte mari. Suma de 1,3 milioane euro dovedeşte incapacitatea administraţiilor locale şi judeţene de a elabora proiecte eligibile de finanţare, în domeniile infrastructurii rutiere, a construirii şi extinderii de reţele de apă şi canalizare, şi din cele de mediu.
Este strigător la cer că după 2 ani şi jumătate de la aderarea României în Uniunea Europeană, cei din administraţia publică locală dorm în post, cu toate că ţara noastră a contribuit substanţial la bugetul comunitar. Prefectul Remus Grigorescu se culcă pe o ureche şi spune că sunt... şi alte judeţe din ţară care au aceiaşi situaţie gravă a atragerii de bani europeni pentru comunităţile locale.
În raport se mai spune că în judeţul Vâlcea au fost implementate şi se află în curs de implementare peste 140 de proiecte cu o valoare totală de aproximativ 315 milioane de euro, la care se adagă cele 55 de proiecte PNDR cu o valoare de 132 milioane de euro acceptate vineri, 31 iulie 2009. Este o tristă consolare să constaţi că judeţul Vâlcea a primit mai mulţi bani europeni înainte de 2007 - anul intrării ţării noastre în UE - decât după aderare.
Cei din conducerea Prefecturii spun că cele mai importante probleme întâlnite în accesarea şi derularea proiectelor sunt: dificultăţile din ce în ce mai mari în asigurarea cofinanţării proiectelor, dar şi legislaţia privind derularea procedurilor de achiziţie publică care blochează sau întârzie foarte mult acţiunile de pregătire, respectiv implementarea proiectelor. Ar mai trebui adăugat şi incompetenţa sau lenea multor primari din Vâlcea...
Web Design by DowMedia
