|duminică, iulie 12, 2020
  • Follow Us!

Strategia turistică a Vâlcii 

Strategia turistică a Vâlcii

După mulţi ani de când autorităţile vâlcene se laudă că dezvoltă turismul vâlcean, la ultima şedinţă de Consiliu Judeţean a fost adoptată strategia turistică a Vâlcii, prima elaborată în judeţ după … 1989. Această strategie, care să se încadreze în cea naţională şi chiar în cea europeană i-ar ajuta pe reprezentanţii autorităţilor publice să acceseze mai uşor fonduri europene.

Puncte tari şi puncte slabe ale turismului

Strategia de dezvoltare a turismului în judeţul Vâlcea în perioada 2007-2013 cuprinde, poate pentru prima oară şi o analiză a punctelor tari şi a celor slabe din domeniu, care arată carenţe serioase în aproape toate domeniile. Astfel, în domeniul geografiei şi mediului, punctele tari ale Vâlcii sunt relieful muntos în partea nordică; clima temperat continentală; izvoarele minerale şi geotermale şi nămolurile terapeutice (3 din cele 9 staţiuni balneare din ţară se află în judeţul Vâlcea); existenţa a două parcuri naţionale: Parcul Naţional Cozia şi Parcul Naţional Buila-Vânturariţa, Oltul şi a Valea Oltului şi diversitatea florei şi faunei, precum şi existenţa peşterilor.

În contrapartidă, punctele slabe ale regiunii sunt poluarea industrială; poluarea râurilor; o slabă implementare a legislaţiei de mediu; densitatea excesivă a unităţilor turistice în anumite zone;, utilizarea abuzivă a bazei forestiere şi puncte de colectare şi reciclare a deşeurilor slab răspândite sau insuficiente. În privinţa patrimoniului cultural sunt de asemenea multe minusuri pentru judeţ, printre care lipsa investiţiilor în dezvoltarea şi promovarea obiectivelor culturale – muzee, monumente etc.; lipsa unei baze de date şi a unor calendare ale festivalurilor şi ale evenimentelor culturale care să permită o promovare eficientă pentru turişti şi neimplementarea legislaţiei privind conservarea clădirilor şi păstrarea caracteristicilor arhitecturale.

În schimb, se consideră că Vâlcea dispune de o diversitate a obiectivelor de patrimoniu – mănăstiri, aşezări fortificate etc., inclusiv un obiectiv în patrimoniul mondial al UNESCO; are aşezări rurale în care se poate experimenta stilul de viaţă tradiţional, muzee, o gamă largă de festivaluri folclorice şi, în multe locuri se păstrează meşteşugurile tradiţionale.

Infrastructură deficitară

Situaţia este şi mai gravă atunci când ne referim la infrastructură. Deşi beneficiază de un număr mare de structuri de cazare şi de o reţea de drumuri amplă, cu legături bune în toate direcţiile; autocare de calitate pentru transportul interurban şi alte mijloace de transport prin tur-operatori şi reţele de telecomunicaţii bine dezvoltate, Vâlcea este mult în urma altor ţări din Uniunea Europeană, datorită investiţiilor prea puţine în domeniu. Astfel, dotările sunt uzate în numeroase staţiuni balneare, lipsesc parcările şi grupurile sanitare în numeroase obiective turistice; pentru persoanele cu dizabilităţi accesul fiind limitat la numeroase hoteluri şi puncte de atracţie turistică.

Faptul că reţeaua de cale ferată nu este electrificată şi face un ocol foarte mare între Vâlcea şi Bucureşti face ca această alternativă de transport să fie aleasă de foarte puţini turişti, dotarea slabă a gărilor şi necorelarea rutelor şi a orarelor de transport contribuind şi ea la slaba calitate a acestui serviciu. Calitatea slabă a drumurilor lipsa şoselelor de centură în jurul oraşelor cu mare potenţial turistic; lipsa indicatoarelor turistice la obiectivele şi atracţiile turistice; lipsa unui aeroport şi folosirea foarte slabă a surselor energie alternativă sunt alte puncte slabe ale infrastructurii turistice. În Vâlcea lipseşte de asemenea reţeaua de centre de informare turistică, care este vitală pentru reatestarea localităţilor turistice ca staţiuni.

Deşi această obligaţie, de constituire a respectivelor centre revine Consiliului Judeţean, edilii localităţilor vâlcene se plâng că întreaga responsabilitate a fost lăsată pe umerii lor. „La început Consiliul Judeţean a spus că se va implica în acest lucru, dar acum a căzut tot pe noi să facem acest centru, pentru că altfel este posibil să nu ne fie aprobată cererea de reatestare a staţiunii.” – spune Gheorghe Dobrin, primarul staţiunii Voineasa.

Lipsă de personal specializat

Resursele umane sunt un alt punct nevralgic în turism. Deşi în ultimii ani s-au organizat numeroase cursuri de specializare în domeniu, în general, lucrătorii din turismul vâlcean au salarii mici şi condiţii de muncă grele, care stimulează migraţia forţei de muncă din industria hotelieră; pregătirea profesională din sectorul hotelier nefiind corespunzătoare cerinţelor angajaţilor.

În teritoriu sunt foarte puţine cursuri de pregătite de specialitate, ceea ce face ca tinerii care doresc să se angajeze în domeniu să nu conştientizeze oportunităţile şi potenţialul de dezvoltare a carierei în industria turismului. S-a apreciat de asemenea că educaţia este insuficientă în şcoli în domeniul turismului şi protecţiei mediului. Drept puncte tari au fost menţionate abilităţile lingvistice ale populaţiei, existenţa unui grup şcolar de servicii la Călimăneşti, care contribuie la pregătirea profesională din industria hotelieră, etc.

Fără promovare

Cea mai mare problemă a turismului vâlcean rămâne însă, ca şi la nivel naţional lipsa aproape totală a promovării în mod centralizat şi coerent a serviciilor oferite şi crearea unor produse turistice specifice. La nivel judeţean lipseşte astfel un plan de marketing oficial sau un brand judeţean. Lipseşte de asemenea o „piaţă” virtuală unică a turismului vâlcean. S-a constatat că utilizarea mijloacelor informatice şi a internetului pentru informare, marketing şi rezervare este insuficientă, colaborarea sectorului public/privat pe probleme de marketing fiind practic zero..

Există în schimb un număr însemnat de propuneri de proiecte care vizează turismul vâlcean, rezultat al preocupării permanente a autorităţilor locale în acest sens. Lipsesc de asemenea parteneriatele viabile dintre sectorul public şi cel privat în domeniu, operatorii de turism nefiind organizaţi decât în mică măsură în asociaţii de profil. Lipsesc de asemenea structurile instituţionale de dezvoltare regională a turismului sau planurile de dezvoltare turistică integrată a oraşelor sau staţiunilor. Investitorii nu au parte de asemenea de stimulente sau sprijin din partea statului, dezvoltarea fiind limitată şi de nesoluţionarea problemelor juridice privind proprietatea asupra terenurilor şi a proprietăţilor imobiliare.

Alte stiri din editia curenta

(Impact)Banii cu care a plecat de acasă fiica şefului I…
(Impact)Nepot de înalt magistrat atacat de ţigani, în c…
(Fapt divers)Sărbători cu scandal
(Administratie)Serbare câmpenească la Vlădeşti
(Sparle si soparle)Sparle si soparle
(Sport)Gala Sportului Vâlcean la ceas de bilanţ:
(Actualitate)Vâlcenii săraci nu şi-au putut permite un brad
(Actualitate)Şase accidente de muncă mortale
(Impact)Campanie de vaccinare
(Editorial)Un an plin de nervi
(Administratie)George Popolan a împărţit cadouri copiilor din …
(Turism)Strategia turistică a Vâlcii
(Actualitate)Oltchimul, privatizat prin negociere
(Fapt divers)Familie spulberata pe DN7
(Ancheta)Tun de 18 milioane de euro rezolvat de avocatii…

Leave a Response