|vineri, august 19, 2022
  • Follow Us!

Şcolile din mediul rural în paragină 

 Şcolile din mediul rural în paragină

• Lucrări de renovare pe ultima sută de metri

Majoritatea şcolilor “aruncate” parcă pe dealurile din mediul rural în judeţul Vâlcea sunt în paragină, pentru multe dintre ele nemaigăsindu-se de ani buni fonduri nici de la bugetele locale, nici de la judeţ pentru restaurare. O dată cu împuţinarea numărului de elevi din mediul rural, în multe cazuri s-a preferat soluţia închiderii şcolilor în locul reabilitării lor. În multe commune elevii sunt obligaţi să meargă 9-10 kilometrui pe picioare pentru a ajunge la şcoală, atunci când microbuzele nu funcţionează. Deşi până la începerea nouluii an şcolar mai sunt doar trei săptămâni, instituţiile vâlcene de învăţământ nu sunt nici acum pregătite, în multe dintre ele copiii riscând să se murdărească de var sau de vopseaua proaspătă în primele zile de şcoală, ba poate chiar să se împiedice de schele.

Reparaţii pe ultima sută

Oficial, termenul încheierii lucrărilor în grădiniţe, şcoli şi licee expiră la 10 septembrie. În multe localităţi vâlcene sunt şcoli de care nu s-a apropiat de mult timp cineva “înarmat” cu vreo bidinea sau vreun ciocan. Şansa pe care o au copiii de a vedea clasele altfel decât le-au lăsat la terminarea anului anterior fiind foarte mică. Cei responsabili de întreţinerea, igienizarea şi repararea unităţilor de învăţământ sunt, ca în fiecare an, prinşi mai degrabă pe picior greşit sau, în cel mai bun caz, cu treaba pe jumătate făcută. Şi lipsa de fonduri contribuie destul de mult la swituaţia actuală. În acest fel, este posibil ca la multe şcoli festivităţile de deschidere a anului să aibă loc printre schele, bidinele şi trafaleţi.

Jumătate dintre şcoli – nepregătite

În acest moment, aproximativ jumătate dintre unităţile de învăţământ din Vâlcea nu sunt pregătite pentru începerea noului an şcolar. Dintre instituţiile de învăţământ preşcolar existente în judeţ doar jumătate au obţinut până acum autorizaţia sanitară de funcţionare. Cele mai frecvente deficienţe descoperite au vizat condiţiile igienico-sanitare ale toaletelor, mobilierul neadecvat pentru vârsta copiilor, deficienţe la instalaţiile de iluminat, acoperişuri insalubre şi lipsa apei potabile.

Laloşu – fără apă şi fără … şcoli

Pe lângă problema cu apa potabilă, comuna vâlceană Laloşu, la fel ca multe altele din Vâlcea are probleme şi cu şcolile. „Cu şcolile am stat rău tot timpul. Abia am reuşit ca în fiecare an să mai cârpim câte ceva. Am refăcut tavanul, care aproape căzuse, am igienizat sălile de clasă, bani am primit de la Consiliul Judeţean. Noi, ca şi primărie nu avem bani decât pentru a asigura şcoala cu necesarul de lemne. De lucrări făcute cu bani de la consiliul local nici nu poate fi vorba. Oricum, lucrările începute nu au fost încă finalizate. Am primit banii destul de târziu. Până am scos la licitaţie, până au început lucrarile… a mai trecut vreme. Sper să terminăm până pe 15 septembrie.” – spune Ion Toma, primarul comunei Laloşu. În comuna Bărbăteşti lucrările la instituţiile de învăţământ au demarat cu nici o lună înainte de a suna clopoţelul în noul an şcolar. Două miliarde de lei vechi vor fi cheltuite pentru cele două şcoli mai importante din localitate. „Înlocuim tâmplăria şi tocăria învechită cu PVC-uri comandate de mai multă vreme. Va fi o totală schimbare la faţă a celor două instituţii de învăţământ pentru că nu ne vom opri strict la tocărie. Vom lucra şi la instalaţia electrică, şi la sala de sport, care va fi revopsită.”.- spune primarul Constantin Bănacu. Pentru renovarea şcolii de la Vlădeşti – Vâlcea, suma de 80.000 de lei, rămasă pentru lucrările efective de reabilitare este insuficientă pentru realizarea acestora. Până acum au fost cheltuiţi proiectul de reabilitare termică a şcolii. În aceste condiţii este foarte probabil ca lucrările să rămână doar … pe jumătate făcute, urmând ca edilul-şef să găsească … soluţii ajutătoare.. La Roşiile pentru şcoala şi grădiniţa din localitate s-au cheltuit 4,3 miliarde de lei.

O şcoală de istorie: mai bătrână decât România

Comuna Scundu, ca de altfel alte patru localităţi cu primari pesedişti au fost „sărite” în acest an la împărţirea „mălaiului” pentru şcoli. În aceeaşi situaţie se află edilii din Diculeşti şi Fârtăţeşti, alte două destinaţii uitate de mai marii judeţului. „Şcolile de la noi arată foarte rău, vă spun sincer. Sunt probleme mai ales la Avrămeşti, Blejani, Crângu. Avem şi o şcoală, cea cu clasele I-VIII din centrul localităţii, care a fost construită la 1913. este o „minunăţie”, ce să mai, zici că e scoasă din „Povestiri din criptă”, la cei aproape o sută de ani pe care-i are şi la riscurile tot mai mari la care sunt expuşi şcolarii… Ajunge s-o vezi o dată şi te cruceşti cum de mai stă în picioare şi nu cade acoperişul peste tine! O iei la fugă…” – spune primarul comunei Scundu, Dumitru Blejan. De-a lungul anilor pentru cei 148 de copii care frecventează şcoala nu s-au putut face modificări adevărate, ci numai cârpeli. Ion Marica, directorul instituţiei încă din anul 1989, admite şi el că nivelul condiţiilor de la respectiva unitate de învăţământ sunt sub orice critică: „Sunt probleme cam peste tot, de la acoperiş la tencuială, la tocărie, instalaţie electrică, structură rezistenţă, parchet, centrală termică. În această şcoală ridicată înainte de Primul Război Mondial s-au ţinut şi se ţin cursurile clasei a V-a. Dacă vă uitaţi în sus la grinzile care susţin acoperişul, puteţi admira istoria înseşi a acestui neam pentru că aceste bucăţi de lemn datează încă dinainte ca România să apară ca ţară.” – spune directorul. Potrivit conducerii administrative a localităţii Scundu, în urma unor estimări restrictive, o intervenţie aşa cum cere situaţia de la Şcoala Generală Coordonatoare I-VIII s-ar cifra la peste 10 miliarde de lei vechi, iar la nivelul întregii aşezări, costurile ar fi cam triple. Primarul comunei este hotărât să acţioneze în judecată Consiliul Judeţean pentru că nu a „găsit” bani pentru şcoala aflată într-o comună cu primar PSD. 

Situaţie critică la Fârtăţeşti

Pentru copiii de la Fârtăţeşti situaţia este la fel de grea, ei neştiind dacă vor mai merge sau nu la şcoală în anul următor. Autorităţile locale nu ştiu nici ele clar ce să facă, deoarece pentru şcolile din localitate n u s-au găsit bani pentru renovări sau igienizări. Nicolae Voicescu, edilul de la Fârtăţeşti, spune că totul vine de la interesele politice. „Totul mi se trage de la apartenenţa mea politică şi de la faptul că nu m-am îndoit până acum în faţa nimănui şi nici n-am de gând s-o fac. Lista se termină mereu la noi. Toate cele cinci comune care au fost tăiate de la bani sunt conduse numai de pesedişti. Nici una dintre cele nouă grădiniţe şi şcoli din cele 20 de sate ale comunei nu sunt în stare să primească elevii în condiţii bune. Sunt locuri în care spaţiile sunt un adevărat pericol public. Sunt grădiniţe, cum e cea de la Valea Ursului, care arată ca nişte grajduri: cu acoperişul căzut, tocăria învechită, vai de mama ei, ce să mai… „ – spune primarul de la Fârtăţeşti. Reprezentanţii PSD în oparlament sunt şi ei de părere că findurile au fost împărţite în acest an cu „dedicaţie” în anii 2006 şi 2007, în funcţie de aparteneţta politică a primarilor sau directorilor de şcoli.

Anda VLAD

Leave a Response