|sâmbătă, octombrie 19, 2019
  • Follow Us!

Morminte de sute de ani la Pietrari 

 Morminte de sute de ani la Pietrari

• Renovarea bisericii „Buna Vestire” a scos la iveală oasele strămoşilor

Bisericuţa „Buna vestire” de la Pietrari – Vâlcea, unul dintre cele mai vechi şi valoroase monumente istorice din judeţul Vâlcea este în prezent în plin proces de restaurare. Dacă nu s-ar fi obţinut fonduri pentru refacerea structurii de rezistenţă a bisericuţei, fracturată în mai multe locuri monumentul s-ar fi prăbuşit cu siguramţă în urmăorii 2-3 ani.

Morminte străvechi

Lucrătorii care au săpat lângă biserică, pentru a consolida fundaţia au făcut însă o descoperire interesantă: chiar lângă zidurile bisericuţei existau zeci de morminte vechi de sute de ani, de existanţa cărora nu se mai ştia. Se crede că este vorba de morminte ale unor localnici, morţi înainte de domnia lui Cuza, deoarece aceştia au fost înmormântaţi la o adâncime foarte mică, aşa cum era obiceiul pe vremea aceea. Oasele, care aparţin probabil strămoşilor localnicilor de astăzi ai comunei Pietrari au fost înmormântate creştineşte în cimitirul bisericuţei, care începe astăzi la câţiva metri de zidurile acesteia. Chiar lângă bisericuţă, unde lucrătorii au început săpăturile în luna mai anul acesta s-au descoperit recent zeci de morminte străvechi, care datează dinaintea domniei lui Alexandru Ioan Cuza s-a dat o lege potrivit căreia morţii erau îngropaţi la o adâncime mai mare, pentru a se evita îmbolnăvirile. „Când s-a săpat pentru a face drenajul s-au găsit câteva morminte foarte vechi. Scheletele erau îngropate la maximum 50 de centimetri adâncime, ceea ce înseamnă că erau mai vechi, pentru că în timpul domniei lui Cuza a fost dată o lege prin care morţii trebuiau îngropaţi la o adâncime mai mare. Au fost 10-15 morminte de acest fel, simple, dar morţii aveau sub cap câte o lespede. Înseamnă că unii dintre ei au fost probabil preoţi sau călugări, pentru că aşa erau îngropaţi aceia, cu o lespede la cap.” – a mai precizat primarul Nicolae Moraru. Osemintele găsite au fost mai întâi analizate de arheologii de la Muzeul Judeţean de Istorie Vâlcea, după care s-a făcut o slujbă, au fost puse în saci de pânză şi îngropate într-un loc comun, în actualul cimitir de lângă bisericuţă. Lucrările de restaurare care se execută în acest moment presupun executarea unor drenuri, fundaţia urmând să fie consolidată cu oţel şi cu grinzi de susţinere laterale, iar în partea superioară se va monta o centură din beton armat şi din oţel.

Cea mai mare sumă obţinută de un monument istoric

Primăria comunei Pietrari a obţinut fonduri pentru restaurarea bisericuţei „Buna Vestire” din Pietrari, sau Schitul Climent, cum i se mai spunea, în ultimul moment, când monumentul, aflat pe lista monumentelor istorice în clasa B era deja în stare avansată de degradare. Lucrările de reabilitare au început în mai 2007, fiind finanţate de la Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţei prin Compania Naţională de Investiţii SA şi Consiliul Local Pietrari. Valoarea lucrărilor este de 767.787 de lei noi. În ultimii ani, structura de rezistenţă a bisericuţei se fracturase în trei bucăţi. „În câţiva ani bisericuţa ar fi fost în pericol să se prăbuşească, dacă nu am fi obţinut această finanţare.” – spune primarul comunei Pietrari, Nicolae Moraru. În pronaos este mormântul lui „Popa Mihul”, călugărit sub numele de Macarie, fratele lui Climent, iar ctitorul este chiar fostul episcop al Râmnicului, Climent, care a refăcut de asemenea şi complexul de la Episcopia Râmnicului.

Climent – fiu de boieri

Bisericuţa a fost iniţial folosită drept biserică de familie de către Climent şi rudele sale, care deţineau o mare suprafaţă de teren în zonă. „Climent s-a născut la Pătrunsa, la schit şi a făcut şi acolo o bisericuţă, dar aici, la Pietrari a fost familia lor, aici aveau proprietăţile. După aceea Climent a ajuns episcop.” – mai spune primarul. „A fost iniţial biserică de familie, apoi a fost închinată Mânăstirii Bistriţa şi ulterior Episcopiei Râmnicului, iar astăzi este proprietatea Parohiei Pietrari – Bârlogu. Pictura a fost realizată în 1744.” – spune şi arheologul Mariana Iosifaru. Pentru că nu a avut moştenitori, boierul Climent şi-a donat toată averea. Boierul Climent a mai construit de altfel din averea sa, pe lângă Schitul Climent şi lucrări la Schitul Pătrunsa, la Schitul Colnic, dar şi la bisericile din Bărbăteşti, Bodeşti, Foleşti şi Goranu. „În 1735 Climent a fost ales episcop al Râmnicului, după care a reclădit şi biserica Episcopiei, pe care o zideşte din temelie, cu turle. El este şi ctitorul bolniţei din curtea Episcopieişi a caselor de lângă ea, dar a reparat de asemenea şi clopotniţa de la Episcopie.” – spune Mariana Iosifaru, şefa Secţiei de Arheologie a Muzeului Judeţean Vâlcea. Familia sa a fost de altfel cea mai bogată familie de boieri din ├×ara Românească. „Legendele spun că boierul ar fi fost luat prizonier de turci şi dus la Istambul, pentru că şi sultanul era invidios pe averea sa. Se spune însă că a avut suficienţi bani pentru a se răscumpăra.” – spun localnicii din Pietrari.  

Moşie împărţită la ţărani

Bisericuţa de la Pietrari nu serveşte doar ca locaş de cult pentru cele aproximativ 100 de familii din apropiere, ci şi pentru oamenii din alte comune. Mai ales de sărbătoarea bunei vestiri, zeci, poate chiar sute de oameni trec dealurile cu coşuri în mână, pentru a-i pomeni pe ctitorul monumentului. Boierul Climent, cel care a ales la un moment dat calea bisericii a avut o moşie impresionantă. „A avut un sat întreg, satul Mireşti din comuna Oteşani, erau acolo 100 de gospodării. La un moment dat a renunţat la tot şi a împroprietărit cele 100 de familii de acolo, dar le-a pus condiţia ca cel puţin o dată pe an să meargă la această bisericuţă de la Pietrari, să-l pomenească. Sunt de fiecare dată 50-80 sau chiar 100 de oameni din această localitate. Vin cu căruţele, pe picioare, cu caii, traversează comuna Tomşani şi o parte din Pietrari pentru a ajunge la bisericuţă. Este o privelişte care te duce cu gândul la vremurile de altădată.” – a mai precizat primarul Pietrariului. Parohia de la Pietrari este de fapt una dintre cele mai mici din zonă, deservind numai în jur de 100 de familii, pe când altele au arondate 6-700 de gospodării, dar monumentul este de o valoare inestimabilă, în trecut fiind schit de călugări.    

Anda VLAD

Leave a Response