|joi, iunie 24, 2021
  • Follow Us!

De înălţare, lacrimi pe crucea eroilor căzuţi în război 

De Înălţare, lacrimi pe crucea eroilor căzuţi în război

Locuitorii din comuna Runcu au lăsat joi să li se prelingă din ochi lacrimi de tristeţe faţă de locuitorii comunei care şi-au pierdut viaţa în cele două războaie mondiale. De Înălţare, un ceremonial simplu, în centrul comunei şi altul în satul Valea Babei au mişcat inimile în special ale bătrânilor satului. S-au depus coroane de flori, elevii au spus poezii despre ororile îndurate de cei căzuţi la datorie, iar câţiva dintre veteranii care încă mai sunt în viaţă, ne-au dezvăluit scene crunte din războaiele la care au participat.
Joi, de Înălţarea Domnului, întâmplarea a făcut să fim prezenţi în comuna Runcu din judeţul Vâlcea, localitate săracă, cu pământuri neroditoare şi cu o populaţie îmbătrânită, mereu în scădere. În centrul comunei, am asistat la o ceremonie de depunere de flori. Nimic însă din sobrietatea evenimentelor de acest gen din oraşele municipii. Oamenii s-au îmbrăcat ca de sărbătoare, printre ei distingându-se un bătrânel în costum popular şi cu cravată la gât. Observă că vrem să-i facem o poză şi ia poziţia “ca la fotograf”. Cuvintele simple ale preotului au fost urmate de un scurt program artistic al copiilor de la Şcoala generală din localitate. În simplitatea lor, elevii spun poezii despre soldaţi morţi şi mamele sau soţiile îndurerate lăsate acasă la coarnele plugului. Picii peste hainele sărăcăcioase au banderolă tricoloră făcută din hârtie creponată. Depun o coroană simplă, făcută de ei, din flori de lămâiţă şi câţiva bujori de grădină. Primarul comunei, Maria Dina ţine şi ea un spich, iar când pe acordurile muzici se cântă “Deşteaptă-te române”, pe feţele câtorva runceni se preling câteva lacrimi.“Ion Matei (90 ani), singurul veteran de război din Runcu prezent la manifestaţie ne spune: ”Războiul este o adevărată pacoste. Nu doresc nimănui să treacă prin ceea ce am trecut eu.  Doi cumnaţi ai mei şi un prieten de-al meu şi-au lăsat oasele pe câmpul de luptă. Lumea de azi ar trebui să înţeleagă şi să înveţe din greşeli, ca aşa ceva să nu se mai repete. Am fost pe front, la ruşi, în Caucaz, în Crimeea, am stat prizonier şapte luni şi am fost rănit la umăr. Credeţi-mă că de cele mai multe ori cuvintele nu pot descrie suferinţa prin care am trecut”. La câţiva kilometri distanţă, la Valea Babei, un alt ceremonial în faţa bisericii. Copiii care cântă cu învăţătorul Gheorghe Nedelcu au nişte voci serafice. Un alt veteran, Ion Ciobanu (84 ani) exprimă o altă suferinţă trăită în tranşee. “Am fost pe front în Rusia, Ungaria, Cehoslovacia, unde am dus lupte grele. O schijă mi-a perforat piciorul dar am rămas cu viaţă. Pe front treceam pe lângă grămezi de morţi în jurul nostru. Timp de 70 de zile am mers pe jos din fosta Cehoslovacie până în România, mărşăluind câte 50 km. pe jos, în fiecare zi, cu tot harnaşamentul de război în spate”. După cuvintele emoţionante şi alte altor vorbitori, la încheierea ceremonialului părerile runcenilor s-au îndreptat către politică. “La referendum, să fie NU să fie DA! Politica o fac cei cu bani, iar noi rămânem tot aici, amărâţi şi împovăraţi de viaţa asta ca vai de lume”, spune un bătrân din mulţime.
Dorel ├×ÎRCOMNICU

Leave a Response