Bani negri pentru zile şi mai negre

Bani negri pentru zile şi mai negre

Nu cred că aş exagera cu ceva dacă aş spune că o bună parte din creşterea economică a României din ultimii ani se datorează nerespectării legii. Să ne gândim numai la miliardele de euro aduse în ţară de românii plecaţi afară. Nu cred că a stat cineva să calculeze câţi dintre aceşti bani au fost câştigaţi de români pe căi cinstite în Germania, Italia, Spania sau Anglia. Este bine ştiut faptul că mulţi dintre cei plecaţi în străinătate comit ilegalităţi sau lucrează la negru. Ei bine, este imposibil de cuantificat banul negru sau gri intrat în România. De altfel, nici nu cred că ar avea cineva interesul să facă acest lucru.

Miliardele de euro (analiştii vorbesc despre circa 3 miliarde de euro intrate în România de pe urma aşa-zişilor căpşunari) au condus la o anumită senzaţie de prosperitate. Parţial, aşa stau lucrurile. În mai toate localităţile ţării au răsărit de-a lungul anilor mii de vile iar pe drumurile noastre pline de gropi circulă maşini ultimul răcnet. Implicit, a crescut şi consumul. Banii intraţi în România pe diverse căi, legale sau nu, s-au transformat în bună măsură în investiţii. Unii dintre cei plecaţi în urmă cu mai mulţi ani la muncă, s-au întors şi şi-au deschis afaceri, o parte dintre acestea înfloritoare, în special în domeniul construcţiilor.

Pe de altă parte, valuta astfel obţinută a condus la o creştere artificială, uneori, a preţurilor. Când spun asta mă refer la domeniul imobiliar. În ultima vreme se poate observa cu uşurinţă că preţul unui apartament a crescut de câteva ori, depăşind, uneori cu mult, valoarea reală a acestuia. În acelaşi trend se înscriu şi preţurile terenurilor. Nu cred că este o exagerare atunci când spun că în România se cumpără la preţuri ce pot rivaliza oricând cu cele din ţările europene.

Nici judeţul Vâlcea nu face excepţie. Şi aici au ajuns milioane de euro de la cei plecaţi afară. Această zonă prezintă însă anumite particularităţi. Una dintre acestea o reprezintă modalitatea prin care au intrat o grămadă de bani în cele mai importante aşezări urbane, municipiile Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani. Nu o dată, s-a spus despre acestea că reprezintă capitala furturilor on line din România. Campioni la ţepe on line, mulţi dintre tinerii vâlceni au reuşit în câţiva ani să acumuleze averi impresionante. Oriunde ai privi, nu ai cum să nu remarci abundenţa de automobile de lux, ale căror preţuri se cifrează la zeci sau chiar sute de mii de euro. Nu mai este nici un secret că o grămadă dintre viloaiele răsărite în Râmnic şi Drăgăşani se datorează furturilor on line, comise de aşa-zişii hackeri.

Cu timpul, cantitatea mare de bani negri intrată în Vâlcea a condus la o modificare a scalei valorilor. Tot mai mulţi dintre tineri privesc fraudele pe internet ca unică sursă de venit. Tentaţia e mare: într-un timp foarte scurt se pot face bani foarte mulţi, pe care niciodată nu-i poţi dobândi prin muncă cinstită. Încet-încet, acest mod de a privi lucrurile s-a răspândit în toate mediile sociale. S-a ajuns chiar la teorii potrivit cărora statul român ar trebui să le mulţumească celor care îi fură pe străini pe internet pentru că în acest fel economia autohtonă creşte. Mai avem un pic şi vom construi un monument al Hoţului Naţional; în acest fel vom putea să mulţumim veşnic hackerului în BMW care dispreţuieşte munca cinstită. Ar putea chiar fi acordate ordine de Erou Naţional celor care constribuie prin jaf la binele ţării.

Practic, ceea ce se întâmplă de atâţia ani în România ar putea fi şi o dovadă a incapacităţii statului român de gestiona responsabil o creştere economică reală, bazată pe productivitate şi management performant. Faptul că avem de-a face cu o imposibilitate a cuantificării banului obţinut legal de către românii de aici sau de aiurea nu reprezintă decât o consecinţă a unui stat obişnuit să-şi lase cetăţenii să se descurce aşa cum pot, fără o protecţie reală, aşa cum se întâmplă în ţările civilizate.

Octavian HERŢA