Mânăstirea Hurezi ÔÇô reparată pentru prima dată după 316 ani

miercuri, 12 iulie 2006

Mânăstirea Hurezi – reparată pentru prima dată după 316 ani
 
 Mânăstirea Hurezi, care face parte din patrimoniul UNESCO a intrat în această perioadă pentru prima dată într-un proces de renovare de la data construcţiei  - 1690. Hurezi este cel mai mare complex de artă brâncovenească din ţară, fiind în patrimoniul UNESCO din 1993.
Mânăstirea a primit un sprijin financiar de 11 miliarde de lei de la Inspectoratul de Stat în Construcţii. Alte două locaşuri de cult din Vâlcea beneficiază de sprijin financiar pentru restaurare, tot prin intermediul Inspectoratului în Construcţii. Mănăstirea Urşani a primit astfel suma de 3,5 miliarde de lei, iar biserica din Robeşti - comuna Câineni 2 miliarde de lei.
 
Banii nu ajung pentru finalizarea restaurării
 
Mânăstirea Hurezi a fost ctitorită de Constantin Brâncoveanu, iar domnitorul îşi pregătise chiar şi mormântul în lăcaşul de cult. Acesta a rămas însă gol după decapitarea domnitorului şi înmormântarea sa în secret la biserica Sfântul Gheorghe din capitală. De la data construcţiei, din 1690 locaşul de cult nu a beneficiat niciodată de lucrări de reparaţii. Pictura, deşi originală şi deosebit de valoroasă se degradase însă cu timpul şi se înnegrise din cauza fumului de la lumânări, iar pereţii se degradaseră din cauza infiltrării apei. Restaurarea a început de la exteriorul bisericii principale, deoarece picturile exterioare au avut cel mai mult de suferit din cauza trecerii vremii. Restauratorii au refăcut în ultimele zile în cea mai mare parte pictura interioară şi lucrează acum la consolidarea turlelor care au fost afectate de cutremure şi a faţadelor afectate de creşterea lichenilor şi de igrasie. Va fi necesară de asemenea şi refacerea canalelor de scurgere a apei, urmând să intre în procesul de restaurare şi cele trei schituri care aparţin mănăstirii şi care au fost construite o dată cu ea, precum şi a capelei din cimitir. „Am putut începe această restaurare datorită sprijinului acordat de Inspectoratul în Construcţii şi de Ministerul Culturii, dar din păcate fondurile sunt insuficiente pentru definitivarea lucrărilor de restaurare. Pentru a putea fi resfinţită mânăstirea ar trebui să arate exact la fel ca atunci când a fost construită de Constantin Brâncoveanu.” – a precizat stareţa mânăstirii, Maica Pavelina. Restaurarea mânăstirii conservă autenticitatea lucrărilor iniţiale, precum şi a lucrărilor de restaurare executate secolul trecut de celebrul restaurator Ştefan Balşi. Cele 50 de maici de la Hurez aşteaptă acum sprijin financiar de la turişti, pelerini şi credincioşi bogaţi din România care pot ajuta financiar.
 
Stilul brâncovenesc s-a născut la Hurezi
 

Domnitorul Constantin Brâncoveanu a cumpărat satul şi moşia Hurezi în 1685 cu scopul de a construi aici un loc de închinare dar şi de odihnă veşnică pentru el şi familia lui. Locul era pustiu şi pentru că se auzeau doar huhurezii domnitorul a dat pe dată denumirea mănăstirii: Hurezi. Aşa a rămas ea până astăzi. La 1690 începe construirea locaşului de cult, care se termină în 1693. Pentru aceasta Brâncoveanu şi-a ales cei mai pricepuţi meşteri: Manole, Caragea, Istrate, cărora le impune să creeze un stil românesc. Acesta va impresiona şi va fi numit „stilul brâncovenesc”. Fresca de la Hurezi este unică în tot spaţiul răsăritean, deoarece îmbină foarte bine iconografia religioasă şi compoziţia cu caracter laic (este larg desfăşurată în scene viaţa împăratului Constantin cel Mare, biruinţa Crucii asupra Semilunii.). Elementele florale în culori vii dau culoare numeroaselor scene biblice din biserică. Galeria de portrete a brâncovenilor, basarabilor şi cantacuzinilor ocupă o bună parte din biserică. Iconostasul s-a păstrat foarte bine. Hurezi s-a dorit o necropolă domnească, vis rămas neîmplinit, deoarece moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu se află în altă parte. Alături de biserica mare sunt grupate biserica bolniţa, paraclisul domnesc, schiturile Sfântul Ştefan, Sfinţii Apostoli, Sfântul Ioan, foişorul egumenului Dionisie. Casa domnească adăposteşte azi o bogată colecţie de obiecte bisericeşti. Biblioteca în care s-au păstrat cărţi rare în Europa de sud-est vine să argumenteze vatra monahală şi vatra de cultură care a existat la Horezu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Ultimele stiri

  • PUBLICITATE

  • TRUSTUL 3 CONSTRUCTII
  • PARTENERI MEDIA

  • © 2023 Ziarul de Valcea. Toate drepturile rezervate.

    Web Design by DowMedia

    Ne gasiti si pe