Sute de miliarde de lei cheltuite aiurea la Ocnele Mari
• Statul a alocat sume imense pentru siguranţa locuitorilor, iar acum sute de familii sunt nevoite să-şi părăsească casele deoarece în fiecare zi simt cum le fuge pământul de sub picioare
• Exploatarea sării va continua pânăa la epuizarea zăcământului
Reprezentanţii Ministerului Economiei şi Comerţului, împreună cu cei ai Ministerului Administraţiei şi Internelor au decis în urma unei dezbateri în parlament continuarea exploatării sării la Ocnele Mari până la epuizarea zăcământului existent. Se estimează că exploatarea va mai dura cel puţin 20 de ani de acum înainte. În privinţa locuitorilor din zonă oficialii au luat hotărârea strămutării acestora treptat, pe măsură ce se va stabili că zonele unde locuiesc aceştia sunt de risc maxim. Problema este că nici până acum nu a fost întocmit planul urbanistic general al localităţii, astfel că practic aceste zone nu sunt cunoscute cu exactitate. Nici până acum autorităţile nu au hărţile zonelor de risc din localitate. Pe de altă parte localnicii, care până acum câţiva ani era împotriva mutării din zonă sunt nerăbdători să li se găsească locuinţe în alte părţi, deoarece s-au săturat să simtă în fiecare zi cum le fuge pământul de sub picioare. În timp ce autorităţile au hotărât ieri trecerea de la codul galben – care însemna un risc ridicat la codul verde, la propunerea prefectului de Vâlcea, Anuţa Handolescu. Codul galben s-a menţinut de la sfârşitul anului trecut, când s-au înregistrat prăbuşiri masive ale pământului în cavernă şi expulzări de saramură care au inundat o parte din localitate. Digul construit de autorităţi a rezistat ca prin minune deşi era fisurat pentru că a fost spart în ambele părţi, saramura fiind evacuată direct pe stradă.
Sute de familii trebuie strămutate
Continuarea exploatării sării la Ocnele Mari presupune strămutarea familiilor care locuiesc în apropierea sondelor sau chiar pe cavernele formate în câmpurile de extracţie. În timp ce autorităţile locale apreciază că numărul celor care ar trebui strămutaţi este de 4-500 reprezentanţii ministerului au spus că acest lucru se va face treptat, începând cu câteva zeci de familii aflate în imediata apropiere a exploataţiilor. În zonă nu mai puţin de 400 de familii sunt expuse riscului de a dispărea cu case cu tot în caverna care s-a format sub localitatea Ocnele Mari. „Continuarea exploatării de sare este un element de bază pentru stabilitatea platformei chimice din Vâlcea, care foloseşte în procesul de producţie sarea în solutie de la Ocnele Mari. Nu trebuie neglijate nici familiile din zonă” – a apreciat prefectul de Vâlcea, Anuţa Handolescu. Ionel Manţog, ministru secretar de Stat în Ministerul Economiei şi Comerţului a apreciat că exploatarea sării în soluţie va continua la Ocnele Mari cel puţin 20 de ani mulţi ani de acum înainte în câmpurile II şi IV, până la epuizarea zăcământului. „Timpul cât se va lucra va fi influenţat de ritmul în care se va exploata. În orice caz nu avem garanţia că lucrurile vor rămâne stabile dacă se continuă exploatarea, aşa că vor trebui luate măsuri de protecţie a populaţiei. Urmează acţiuni premergătoare strămutării în gospodăriile din zonă. Am făcut deja un plan privind modalitatea de inventariere a locuinţelor din zonele de risc, care ar putea fi afectate în următorii ani. În cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului s-a aprobat un regulament cadru privind regimul strămutărilor familiilor din zonele miniere, care a fost aplicat şi în restul Olteniei şi de care vor beneficia şi localnicii din Ocnele Mari.”, a spus Ionel Manţog.
Nu sunt aparate performante pentru monitorizarea situaţiei
Monitorizarea situaţiei de la Ocnele Mari, respectiv micile prăbuşiri din cavernă şi sondările pentru stabilirea mărimii acesteia nu au fost făcute până acum cu aparate performante. Totuşi, în perioada 2001 – 2005 Ministerul Economiei şi Comerţului a alocat suma de 300 de miliarde de lei vechi pentru monitorizarea fenomenului şi elaborarea planului de prăuşire contolată pentru Câmpul II de sonde Ţeica. Specialiştii estimează însă că vor trebui mult mai mulţi bani pentru continuarea studiilor în celelalte câmpuri, după epuizarea zăcământului. Secretarul de stat Ilie Manţog a precizat că,,accidentul din decembrie 2005 s-a datorat faptului că specialiştii ,nu au avut nici informaţiile cele mai bune în ceea ce priveşte situaţia sondelor nici aparatura necesară pentru efectuarea măsurătorilor”. Profesorul Florian Zamfirescu, de la Universitatea de Geologie şi Geofizică Bucureşti va continua sîă monitorizeze fenomenul. Acesta a afirmat din nou că timp de cel puţin 2-3 ani de acum înainte nu vor interveni în zonă alte fenomene grave de expulzare masivă a saramurii. Termenul a fost scurtat însă de anul trecut, când acelaşi profesor spunea că „liniştea” din zonă ar dura mai mult de cinci ani. Natura i-a jucat însă o festă profesorului. „Cine îşi imaginează că situaţia putea fi gestionată mai bine de altcineva se înşală. Fenomenul este nou, nu avem aparatura necesară efectuării măsurătorilor. Avem un singur cavernometru pentru măsurători iar aparatul pentru înregistrarea microseismelor este nou de-abia acum învăţăm să-l folosim. În situaţia în care datele sunt perfectibile nimeni nu vă poate garanta nimic pe termen lung. La Ocne sunt 66 de sonde în care nu am putut intra, sunt pline cu fierărie şi alte materiale. Dacă vrem date de calitate avem nevoie de bani pentru achiziţionarea aparatelor necesate măsurătorilor” – spune profesorul Florian Zamfirescu. O altă „variabilă” a problemei, în opinia profesorului este faptul că Miniera a avut de-a lungul timpului mai multe tipuri de cavernometre - unul polonez, altul nemtesc, iar acum are unul nemţesc, cu care măsurîtorile au ieşit de fiecar dată altfel.
Sinistraţii vor alege unde vor să fie mutraţi
Strămutarea va începe cu inventarierea bunurilor deţinute de localnici, duăpă care oamenii vor fi consultaţi pentru a-şi spune cpărerea cu privire la locul unde doresc să fie mutaţi.,,Locaţiile unde vor fi strămutaţi oamenii vor fi stabilite doar prin consultarea lor. Nimeni nu va fi strămutat într-o zonă care nu-i place. Cei care nu vor case şi vor să stea la copii sau în altă parte vor fi despăgubiţi financiar. Trebuie să ţinem cont de faptul că aici sunt reţele de telecomunicaţii, există o biserică, există relaţii sociale între oameni nu-i poţi rupe pe oameni aiurea fârâ voia lor.Strămutarea se va face prin dezbatere publică, prin consultarea cetăţenilor” – a spus Ionel Manţog. A fost deja comandat un studiu al zonei, care să cuprindă şi câmpurile I, III şi IV . Deocamdată se face referirea doar la strămutarea celor 30 de familii care deja au casele pe cale de prăbuşire în zonă. Reprezentantul ministerului nu a precizat însă cu exactitate cine ar putea fi tras la răspundere în cazul în care calculele specialiştilor se dovedesc a fi greşite.
Localnicii au inceput sa ceara stramutarea
În ciuda asigurărilor date de specialişti, care ajung şi până la cinci ani de „linişte” localnicii au cu totul altă părere. Ei cer acum strămutarea urgentă, deoarece pe zi ce trece tot mai multe case sunt afectate de instabilitatea terenului. Zece familii au fost afectate de la începutul anului, iar numărul lor va creşte. „În fiecare zi vin oameni la mine în audienţă care cer să fie mutaţi din case, deoarece li se crapă zidurile. Eu cred că sunt 400.500 de familii care ar trebui strămutate din zonă.” – a spus primarul localităţii, Gheorghe Radu. Cei mai mulţi localnici disperaţi de căderile de steril în cavernă, care produc adevărate cutremure în casele lor sunt din zonele Gorunis, Lunca amplasat în zona Câmpului III de sonde, şi din Ocniţa. “De vreo doi ani ne tot plângem şi la primărie, şi la prefectură, şi la exploatarea minieră că ni se crapă casele şi nu-i pasă nimănui.” – spune Mioara Popa, din satul Goruniş. Oamenii din Lunca şi Goruniş au început să se plângă încă din anul 2003 de faptul că înm casele lor se simt zguduituri sau trepidaţii puternice, provocate de fenomene necunoscute care au loc în subteran.
Primele strămutări se vor face din Câmpul I
Primele strămutări se vor face din Câmpul I de sonde, unde aproximativ 30 de familii au fost afectate deja de instabilitatea terenului. „Mai întâi va trebui să stabilim cartografia zonei şi catagrafia populaţiei. De asemenea vom întocmi fişe în care vor fi trecute bunurile din gospodăriile cu pricina, anul construcţiei casei, numărul persoanelor care locuiesc în fiecare casă şi, bineînţeles, opţiunea cetăţeanului faţă de o decizie definitivă de strămutare”, a spus Anuţa Handolescu, prefectul de Vâlcea. Şi SC Miniera SA a Început o acţiune de identificare a locaţiilor în care gospodăriile au fost afectate, pentru ca procesul de inventariere să se desfăşoare cât mai repede posibil. „Am primit multe sesizări venite dela oameni care aveau casele în apropiere de Campul IV de Sonde, unde nu credeam că au fost efecte” –ş a mai spus prefectul. Pentru că a primit mai multe reclamaţii din partea sinistraţilor prefectul de Vâlcea a spus că are de gând să ceară la Corpul de Control al primului-ministru şi altor instituţii abilitate declanşarea unei anchete privind modul de acordare a despăgubirilor catre sinistraţi. „Eu nu am dreptul să fac o anchetă, dar sunt persoane care mi-au arătat documente prin care se observa că pentru suprafeţe de teren cuprinse între 1.000 şi 2.000 de metri pătraţi inundate de saramură au primit despăgubiri de trei sau patru milioane de lei vechi. În acelaşi timp în localitate există familii care, fără a fi afectate de revărsările de saramură au primit despagubiri de 21 de milioane doar pentru că vaporii degajaţi din cavernă le-ar fi afectat recolta.” – a precizat prefectul.
Zeci de tone de materiale de construcţie ar putea fi refolosite
Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea preferă să îngroape zeci de tone de materiale de construcţie în loc să le găsească o utilizare. Primarul localităţii, Gheorghe Radu ar fi vrut să dărâme casele rămase nelocuite în apropierea cavernei şi să refolosească materialele, dar nu a reuşit să-i convingă pe cei de la Exploatarea Minieră. „Materialele puteau fi folosite în construcţii de localnicii din Ocnele Mari, pentru consolidarea locuinţelor, dar reprezentanţii exploatării din Râmnicu Vâlcea au refuzat categoric acest lucru. Preferă ca materialele să fie înghiţite de pământ” - spune primarul. Constantin Tănăsie, directorul exploatării miniere a spus însă că din atelierele din Câmpul II de sonde s-a evacuat din anul 2001 tot ce se putea. Printre clădirile deja distruse sunt şi o parte din atelierele Exploatării Miniere Râmnicu Vâlcea, care fuseseră evacuate din 2001.
Web Design by DowMedia
