|duminică, septembrie 27, 2020
  • Follow Us!

Braşovul ÔÇô cel mai vizitat oraş medieval din România 

Braşovul – cel mai vizitat oraş medieval din România

Ca număr de turişti oraşul este pe locul II în ţară, după Constanţa
 
Braşovul adăposteşte astăzi una dintre cele mai vechi cetăţi medievale din România – Kronstadt fiind vechea denumire a oraşului. Având circa 324.000 de locuitori Braşovul este considerat « inima României ». A fost din cele mai vechi timpuri atât un centru economic important, dar şi unul turistic, cultural şi sportiv. Municipiul este la o distanţă de 171 de kilometri de Bucureşti. Cetatea Braşovului a fost edificată între secolele al XIV-lea şi al XVIII-lea, fiind considerată una dintre cele mai puternice din Transilvania. Păstrează numeroase vestigii (Poarta Ecaterinei, Poarta Scheilor, Bastionul Postăvarilor, Bastionul ţesătorilor, Bastionul fierarilor). Din sistemul de fortificaţii exterioare zidurilor cetăţii se mai păstrează Turnul Alb şi Turnul Negru. Oraşul vechi poate fi considerat un centru medieval autentic, dar cel mai bine se păstrează atmosfera din vechime în Cetatea din Braşov, situată în vârful unui deal împădurit.
 
Se află pe unul dintre cele mai vechi drumuri comerciale
 
Braşovul este situat pe unul dintre cele mai vechi drumuri comerciale pe care se desfăşura schimbul de mărfuri între Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. La sfârşitul secolului al XVI-lea a început construcţia cetăţii, dar zidurile nu au fost gata la prima incursiune turcească în Transilvania (în 1421), astfel că oraşul a fost cucerit şi incendiat de otomani. Turcii au revenit în zonă în 1434, dar nu au mai putut cuceri oraşul, el fiind înconjurat de ziduri puternice. La adăpostul zidurilor Braşovul a prosperat apoi, devenind un centru cultural. Căile de acces cele mai comode sunt şoseaua ce străbate Valea Prahovei şi apoi Valea Timişului, dar şi calea ferată care merge paralel cu şoseaua. Situat la o altitudine de 592 de metri, în partea interioară a curburii lanţului carpatic, la poalele muntelui Tâmpa (960 de metri) Braşovul se desfăşoară în plină depresiune. Clima este moderată, cu temperaturi medii anuale de 8 – 9 0 ( – 5 0 în ianuarie şi 19 0 C în august).
 
Este „inima” celei mai frecventate zonă turistice montane din ţară

Judeţul Braşov este astăzi a doua destinaţie turistică a României, după judeţul Constanţa şi prima î privinţa turismului montan. În judeţ sunt concentrate de asemenea foarte multe obiective turistice. Amploarea deosebită a activităţii turistice a fost determinată de mai mulţi factori. Primul este potenţialul turistic natural, de o spectaculozitate şi diversitate deosebite, precum şi patrimoniul cultural-istoric, alcătuit din obiective variate care au şi o certă valoare turistică. Un alt factor l-a constituit faptul că judeţul Braşov se înscrie într-un vast teritoriu de interes turistic în imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Rucăr-Bran, zona Sibiu – Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu frecvente staţiuni balneoclimaterice (Covasna, Tuşnad, Malnaş, etc). Judeţul Braşov concentrează de asemenea în limitele sale munţi impunători, plante şi animale ocrotite, rezervaţii naturale de arbori şi pajişti, chei, staţiuni balneoclimaterice. Staţiunile din judeţ oferă de asemenea condiţii pentru practicarea sporturilor de iarnă, etc. Râurile, lacurile şi mlaştinile îmbogăţesc atracţia turistică a cadrului natural, diversificând oferta pentru turism (agrement, pescuit, vegetaţie specifică şi interes cinegetic). Masivele împădurite (Făgăraş, Piatra Craiului, Postăvarul, Piatra Mare), văile (Timiş, Tărlung şi Olt) absorb şi ele un flux turistic important.

Cele mai importante atracţii din Braşov sunt în centru
 
În centrul oraşului Braşov sunt cele mai importante atracţii turistice. În trecut localitatea a fost un important centru comercial medieval, dar astăzi turiştii pot vedea un oraş puternic industrializat. În centrul oraşului vizitatorii pot admira Piaţa Sfatului, o piaţă mare – inima vechiului oraş germanic, care este şi astăzi înconjurată pe alocuri de zidurile originale ale cetăţii. Clădirile sale reamintesc de moştenirea germană a regiunii. Construită în 1420 marea Casă a Sfatului  – care a servit şi primăriei din localitate se află în centrul pieţei şi găzduieşte un muzeu de istorie deschis în fiecare zi, cu excepţia zilei de luni. Piaţa este înconjurată de magazine, cafenele şi restaurante, pe lângă care pot fi văzuţi şi vânzători ambulanţi, muzicieni de ocazie şi ţigani pitoreşti, care aduc culoare şi viaţă pieţii. Piaţa Sfatului este un vechi loc de târg. Fundaţiile şi parterul turnului, care se mai păstrează şi astăzi descoperă o veche clădire din piatră, construită prin anul 1528. Un alt obiectiv important este Biserica Bartolomeu ( din secolele XIII – XIV). Este un edificiu impunător prin masivitatea şi prin zidurile puternice, prevăzute cu contraforturi. Este o construcţie în stil romanic târziu – gotic timpuriu. Biserica Romano – Catolică, situată pe strada Mureşenilor numărul 21 a fost ridicată pe locul unei bazilici vechi între anii 1776 – 1782. Este un reprezentativ monument în stil baroc, cu vitralii. Turiştii mai pot vizita şi Muzeul de artă, situat pe bulevardul Eroilor, care cuprinde tablouri de mare valoare ale pictorilor români Nicolae Grigorescu ,I. Andreescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza. Programul de vizitare este între 10  şi 18.00, cu excepţia zilei de luni. Casa Negustorilor, numită şi Casa Hirscher a fost clădită în anul 1545 după modelul vechilor hale de mărfuri specifice Europei Occidentale. Astăzi este vestitul restaurant "Cerbul Carpatin" din Piaţa Sfatului. Muzeul judeţean şi Muzeul primei şcoli româneşti, ca şi clădirea prefecturii şi biblioteca judeţeană sunt alte clădiri importante din zonă. Turiştii mai pot vizita de asemenea Teatrul Dramatic, Muzeul de etnografie, Mânăstirea Franciscanilor, Biserica Sfântul Nicolae, Biserica Sfinţii Petru şi Pavel, Biserica Sfânta Treime şi Biserica Adormirea Maicii Domnului ( de pe Dealul Melcilor).
 
Biserica Neagră este cel mai cunoscut obiectiv din oraş
 
Biserica Neagră este cel mai mare edificiu religios între Viena şi Istanbul (Constantinopol). Construcţia bisericii a început în timpul parohului Thomas Sander, pe locul unei străvechi biserici în stil romantic din prima jumătate a secolului al XIII-lea. La prima invazie a turcilor, din anul 1421 biserica, încă neterminata a fost distrusă în mare parte. Construcţia bisericii a durat până în anul 1477. În turnul bisericii au fost aşezate trei clopote, dintre care cel de 6.300 de kilograme este cel mai mare clopot din România. Se află în apropierea Pieţii Sfatului este cel mai cunoscut obiectiv din oraş. Biserica Neagră este considerată de specialişti ca fiind cel mai reprezentativ monument de artă gotică din ţara noastră, cu o orgă de 4.000 de tuburi, un organist faimos în întreaga lume – Stas Eckhardt – şi o celebră colecţie de covoare orientale. Clădirea bisericii este impunătoare, lungă de 89 de metri, înaltă de 21 de metri şi având lăţimea de 38 de metri. Este o biserică catolică, având un turn inclus ulterior în clădire şi înalt de 65 de metri. Capodopera gotică a fost construită la începutul secolul 15 şi îşi trage numele de la incendiul din 1689 care a înnegrit zidurile. Biserica poate fi vizitată. Ea găzduieşte ocazional şi concerte de muzică clasică. Orga Bisericii Negre – una dintre cele mai mari din sud-estul Europei este renumită pentru sonoritatea ei de o rară frumuseţe. Cu circa 400 de tuburi a fost construită între anii 1836-1839 de constructorul de orgi Buchholz din Berlin. În ultimele decenii, în lunile de vară se organizează stagiuni de concerte cu muzică de orgă. De asemenea s-au făcut înregistrări pentru discuri.
 
La biserică este una dintre cele mai valoroase colecţii de covoare din Europa
 
Un tezaur deosebit de valoros al Bisericii Negre îl constituie covoarele anatolice din secolele XVII-XVIII, care în ansamblul lor reprezintă una dintre cele mai bogate colecţii de covoare anatolice din Europa. Covoarele din regiunile Brussa, Usak si Ghiordes din Asia Mica, renumite centre ale artei confecţionării covoarelor, au fost donate bisericii de către breslele meşteşugarilor din oraş, de către negustori şi alţi cetăţeni ai oraşului. Diversitatea motivelor şi bogăţia coloritului strălucit al acestora conferă interiorului bisericii un farmec deosebit. Construită în principiu din gresie biserica a fost afectată în decursul vremurilor de numeroase cutremure, necesitând astfel lucrări de întreţinere şi renovare continue.
 
Poiana Braşov – cea mai cunoscută staţiune montană din judeţ
 

Poiana Braşov este cea mai cunoscută staţiune montană de odihnă şi tratament din judeţ, cu sezon permanent. Staţiunea se află la poalele versantului de nord al munţilor Postăvarul şi la 12 kilometri spre sud-vest de municipiul Braşov. Deţine cea mai densă şi modernă dotare turistică montană din România – de la primul hotel modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri de două şi trei stele, cu piscină, săli de spectacol şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze sportive şi o stâna turistică. Două linii de telecabină şi una de telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, dar şi accesul schiorilor spre culmile Postăvarului, la care se adaugă sezonier mai multe linii de teleski. Poiana Braşov a fost construită iniţial doar pentru străini şi pentru oficialităţile comuniste. Este semnificativă pentru standardele din România, deoarece include câteva restaurante şi hoteluri foarte bune, pe lângă faptul că este cea mai bună staţiune de schi din România. Vara este ideală pentru drumeţii. În Poiană se găsesc şi numeroase locuri pentru achiziţia de obiecte de artizanat la preţuri scăzute. Poiana este o bază mai bună pentru vizitarea Braşovului asigurând posibilităţi de cazare mai bune. Aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf şi particule care provoacă alergii, presiunea atmosferică relativ scăzută şi ionizarea intensă sunt factorii naturali care recomandă staţiunea pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare şi surmenaj fizic şi intelectual, pentru anemii secundare şi boli endocrine (hipertiroidie benigna), pentru boli ale aparatului respirator (sechele ale pleureziei sau sechele virale sau ale pneumoniei bacteriene, pentru anumite forme de astm bronşic şi de bronşită astmatiformă cronică). În Poiana Braşov sunt 12 pârtii de schi, cu grade diferite de dificultate (o pârtie olimpică, trei pârtii pentru coborâre şi slalom uriaş, o pârtie pentru slalom special, două trambuline etc.), terenuri de sport ( pentru tenis, minigolf, handbal, baschet), un lac, un funicular, un teleferic, un skilift, bazine acoperite, saune, săli de gimnastică medicală, discoteci, baruri şi restaurante etc. Plecând din staţiunea Poiana Braşov se poate ajunge la cabanele de pe Postăvarul (1.602 de metri) şi Cristianu Mare (1.704 de metri), precum şi la cetatea ţărănească a Râşnovului (secolele XIV-XVII), aflata la 14 kilometri distanţă; pot fi organizate excursii la monumente istorice şi de artă din oraşul Braşov.

Leave a Response