|vineri, septembrie 18, 2020
  • Follow Us!

Hai la fonduri cu grăbire, primari, vedre şi măsline 

Hai la fonduri cu grăbire, primari, vedre şi măsline
 

 După ce ne-am amuzat teribil urmărind „live” sau la televizor aventurile nemaivăzute ale urnelor mobile prin comunele judeţului, vineri, la Milcoiu, ne-am trezit în mijlocul unei noi peripeţii ale cărei personaje principale au fost tot primarii vâlceni.

 Când intri în oricare dintre cătunele, satele, comunele sărăcăcioase ale Vâlcii, n-ai cum să nu găseşti măcar un locşor care să te întâmpine cu aceeaşi atmosferă sinistră, acelaşi miros de ceapă prăjită şi tocană de cartofi. La fiecare uşă să stea aliniaţi pantofii locatarilor şi, după mărimea şi numărul lor, să-ţi dai seama cam câţi trăiesc într-o cămăruţă. Civilizaţia ajunge mai greu în astfel de locuri, graţie aleşilor locali. Oricum, chestii pe care le-am văzut prin teritoriu, într-o oarecare măsură, le-am sesizat, metaforic vorbind, şi la o bună parte dintre primarii din judeţul nostru. Indiferent cât ar fi de săraci – la minte, înapoiaţi, baroni, drojdieri, inculţi, deştepţi, şmecheri, corecţi, sanchi!, când se întâlnesc, se au ca fraţii, se comportă ca o mare familie, toţi ştiu ce are vecinul în curte, că fondurile ăluia sunt subţiri ca foaia de ţigară, că lu’ ăla i s-a dat mai mult, că „x-ulescu” bea peste măsură sau a făcut afaceri cu statul, că cel din comuna „y” a deturnat fonduri, şi aşa mai departe. O să vă întrebaţi probabil ce legătură are drăcia asta cu tema propusă în titlu. Păi, are, pentru că avem o primari care nu ştiu cum să primească nici atunci când le pui în palmă posibilitatea de a obţine bani în vederea realizării unor investiţii menite să ridice nivelul de trai despre care vorbeam, în comunităţile pe care le conduc. Ce să mai, sunt prea puţini aleşi locali care, în căutările lor nebune după fonduri, atunci când sunt daţi afară pe uşă, intră pe geam. Ultima încercare a autorităţilor judeţului de a le pune pe tavă primarilor posibile surse de investiţii s-a petrecut cu ocazia unei întâlniri pusă la cale de către Consiliul Judeţean, care după câteva iniţiative de acest gen ale primarului Horia Horăscu şi ale subprefectului Mircea Nadou, a considerat oportună susţinerea creării mai multor asociaţii comunitare al căror scop să fie atragerea de fonduri externe în vederea dezvoltării localităţilor. Primarii, care au avut o întâlnire de acest gen şi la Milcoiu, cum aminteam la început, s-au adunat la un restaurant din zonă, unde conducerea principalei instituţii ordonatoare de credite din judeţ a vrut să îi pună în temă în legătură cu modul în care ei ar trebui să acţioneze pe viitor. Şi normal: unde-s mulţi, puterea creşte! Evenimentul s-a transformat, însă, într-o mega-sărbătoare cu zaibăr pentru primari, glume, feţe hlizite şi legănatul a lambada, printre mese, al primarului Fetelea, de la Cîineni, venit săracul de el, la întâlnirea cu cumetrii săi, cam pe vreo două-trei cărări. Pesemne că unii primari au vrut să ajungă la reuniune cu orice preţ, pe orice cale, unii hotărând să le folosească chiar pe toate. Am impresia că cel puţin jumătate dintre cei prezenţi la Milcoiu n-au aflat nici până azi care a fost rostul întâlnirii, la şedinţă alegându-se probabil doar cu câte-un caltaboş înfipt în scobitoare şi 8-10 pahare de vin acru. Toate bune şi frumoase, aşadar, lumea s-a îmbătat, a cântat, şi-a potolit maţul, Nadolu s-a supărat ca văcarul pe sat, dar nimeni nu s-a prins de o chestie: că acum statul a făcut cinste. Data aviatoare, petrecăreala se va desfăşura după reţeta: „invitatul vine de acasă cu mâncarea şi băutura”.  

Eduard Dulăcioiu

Leave a Response