Istoria comunei Pietrari 

In lucrarea intitulata “Judetul Valcea” realizata de L. Badea si C. Rusenescu, aparuta in anul 1970, la pagina 110 se precizeaza :

Comuna Pietrari este amintita inca din anul 1536 cand este data in parte lui Negomir si Coman. Pe teritoriul satului, in primul razboi mondial, s-au purtat lupte, in amintirea eroilor neamului fiind ridicate “Monumentele eroilor”. Localitatea Pietrari este sediul festivalului folcloric “Hora costumelor” unde participa reprezentantii tuturor zonelor folclorice ale judetului Valcea, festival care are loc in luna aprilie. In comuna pot fi vizitate doua biserici din lemn din sec al XVIII-lea.”

   Cele doua sate componente au format comune separate pana in anii 1875-1876 cand au fuzionat si au constituit comuna Pietrari din judetul Valcea, Plasa Ocolul. Aceasta fuzionare a durat pana in anul 1890 cand din nou s-au despartit in doua comune distincte. In anul 1908 s-au reunit pana in anul 1924 cand iarasi s-au despartit in comune separate din cauza neintelegerilor , a luptei pentru preponderenta dintre locuitorii celor doua sate. Separarea a durat pana in anul 1942 , cand au fost iarasi reunite, pentru ca la 1 aprile 1943 sa se separe din nou. In sfarsit, in anul 1952 cele doua sate au fuzionat pentru ultima oara sub numele de comuna Pietrari, situatie in care se gasesc si astazi.

Desele fuzionari si dezbinari au avut la baza interese minore determinate de lupta pentru suprematie, pentru emanciparea spre care nazuiau locuitorii din satul Pietrari de Sus, considerandu-se neprivilegiati daca nu sunt comuna de sine statatoare. Aceasta pretentie a inceput sa fie puerila dupa anul 1900 ca urmare a construirii soselei nationale Tg. Jiu-Rm Valcea ce trece prin satul Pietrari si constituie artera de circulatie spre care focalizeaza ambele sate.

Pana in jurul anului 1900 nu se poate vorbi nici de granite stabile intre cele doua sate, intrucat in afara de unele masuratori ale mosiilor din perimetrul satelor, nu existau hotarnicii. Abia in anul 1901 inginerul V. Vladimirescu face o hotarnicie a satului Pietrari de Sus, in care se specifica toate granitele satului, inclusiv cele dinspre satul Pietrari. Cam in aceeasi perioada se intocmeste si hotarnicia satului Pietrari, urmand ca din acea perioada fiecare sat sa-si cunoasca atat hotarele cat si intinderea teritoriului.

   Straveche asezare de mosneni, comunitatea umana are origini indepartate pe aceste locuri. Urme materiale ale culturilor neolitice au fost identificate cu ocazia unor sapaturi intamplatoare in catunul Ograzi. Cu aceasta ocazie au fost scoase la iveala fragmente ceramice, topoare din piatra si bronz si urme de constructii in care materialul predominant era piatra. (din “Buridava – Studii si materiale nr. 4/1982”, pag. 261).

O alta descoperire (tot intamplatoare) s-a facut in satul Pietrari de Sus cand la 26 aprilie 1902 mai multi localnici au gasit in timpul lucrarilor agricole, in punctul "Tobulesti” un tezaur de monede geto-dace depozitat intr-un vas de lut. S-au putut recupera 44 de tetradrahme de tip Aninoasa-Dobulesti care se pastreaza la Institutul de Arheologie Bucuresti. (“Studii valcene nr. V/1982”, pag. 34).

La sfarsitul veacului al XVI-lea, izvoarele istorice scrise ne vorbesc despre satul Pietrari ca structura administrativa in judetul Valcea, ceea ce ne determina sa consideram ca satul feudal Pietrari se constituise pe vatra veche a comunitatii din neolitic. Anul 1536 ramane anul atestarii documentare a satului printr-un document dat de Radu Paisie Voievod prin care intareste “ocina” in Pietrari pentru “Negomir si fratele sau Coman”:

Din mila lui Dumnezeu, Io Radu Voevod si domn a toata tara Unguro-Vlahiei, fiul preabunului si marelui Radu Voevod.

Da domnia mea aceasta porunca a domniei mele lui Negomir si fratelui lui Coman si cu fiii lor, cati le va lasa Dumnezeu, ca sa le fie ocina in Pietrari, pentru ca au cumparat de la Stan pentru 260 aspri si iarasi au cumparat de la Albu pentru 260 aspri si iar au cumparat de la Stoica pentru 250 de aspri, si iar au cumparat de la Stanislav pentru 300 aspri si iar au cumparat de la Vladu pentru 150 de aspri si iar au cumparat de la fratele lui Oprea pentru 80 de aspri si iar au cumparat de la Stanislav pentru 80 de aspri si iar au cumparat de la Radu pentru 80 de aspri insa din matca raului pana in Valea Mare si intre iazul lui Carstian. Si iar au cumparat de la Radu pentru 120 aspri, 2 falci, si iar au cumparat de la Stoica o falca pentru 90 aspri si iar au cumparat de la Stan un loc pentru 55 aspri, iar apoi s-a radicat Negomir si cu fratele lui Coman de au schimbat cu Radu ot Pietrari si cu fratii lui. Astfel i-au dat locul din jos de Valea Ursului iar Radu si cu fratii lui au dat lui Negomir si fratelui sau Coman locul din sus de Valea Ursului, ocina pentru ocina si in camp si in munte si in toate.

Si iar a dat domnia mea lui Micleus si fratelui lui Dumitru ca sa le fie ocina in Pietrari, partea lui Negomir oricat se va alege partea lui, pentru ca au cumparat-o pentru 400 aspri … Si iar a dat domnia mea lui Radu si cu fratele lui Dumitru, ca sa le fie in Pietrari partea lui (…) din Valea Ursului, pentru ca au cumparat-o cu 440 aspri.

Si sa le fie din partea lui Radu jumatate pentru ca au cumparat pentru 60 de aspri. Si au dat domniei mele calul.

Numele comunei are mare vechime si asupra acestui fapt circula mai multe versiuni si anume:

• datorita faptului ca majoritatea temeliilor caselor erau construite din piatra de rau stransa din albia paraului Otasau;
•  in lucrarea intitulata “Valcea-ghid turistic”, autori V.Berbece, Costea Marinoiu, Aurel Matei, Ghe. Mamularu, din anul 1976, la pag. 108-109 se precizeaza ca denumirea localitatii Pietrari arata indeletnicirea straveche a locuitorilor de aici – carausia pietrei de var (calcar) de la Bistrita la Rm.Valcea – spre deosebire de cei care scot piatra din munte, o ard si se numesc “pietreni”;
•  o alta varianta ar fi aceea ca cu mai mult de o jumatate de mileniu in urma s-au asezat pe valea Otasaului locuitori fugiti din zona de campie, de la Piatra Calmatui, din cauza navalirilor. Acestia, cautand un loc ferit de drumul de acces, un loc ascuns, o parte din fugari s-au asezat pe lunca paraului Otasau, intr-o zona ferita, de dealuri, iar alta parte mai spre sud unde in prezent se afla comuna Pausesti-Otasau care pe atunci se numea Paisesti. Se spune ca locuitorii din Paisesti veneau sa-si vada “fratii pietrari” denumirea provenind de la localitatea din care plecasera (Piatra Calmatui). Aceasta varianta nu este sustinuta de cercetarile facute in localitatea Pausesti-Otasau, fiind mai mult o legenda.
• o alta varianta ar fi cea onomastica si anume ca denumirea de Pietrari ar veni de la numele boierului Pietraru care isi avea conacul in secolul trecut in punctul numit Schit; varianta aceasta este contestata de documentele care au vechime mai mare de 400 de ani.
• in sfarsit, o ultima varianta este aceea ca numele localitatii ar veni de la o veche ocupatie a locuitorilor acesteia – caratul (cu carele) pietrelor de sare de la Ocnele Mari pe “Drumul Sarii”. (Arhivele Statului Valcea, cules de Ion Soare)

Dezvoltarea localitatii a fost legata de trecerea pe teritoriul actualei localitati a drumului subcarpatic existent inca de la inceputul organizarii politice a Tarii Romanesti care lega Turnu Severin de capitala tarii, Targoviste. Drumul era ferit de posibilele imixtiuni otomane si se afla sub protectia marelui Ban al Craiovei si facea legatura cu marele “drum al sarii” care cobora de-a lungul Vaii Oltului. Tot un “drum al sarii” era cel care pornea de la Ocnele Mari, trecea prin satul Barlogu, apoi peste dealul “Stramba”, prin Pietrari si ajungea in judetul Gorj, catre “schela Cladovei”. Sarea era transportata pe cai de povara si cu carute, iar pentru transport se platea vama.

Anul 1857 – in cei zece ani ce au urmat revolutiei de la 1848, starea satului romanesc in general si a celui valcean in special, era deosebit de grea. Astfel, relatiile dintre proprietar si arendasi pe de-o parte si clacasi pe de alta s-au inrautatit continuu dupa 1853. In arhiva Tribunalului Valcea se pastreaza din acelasi an (1857) cateva dosare care atesta actiuni mai mult sau mai putin violente ale locuitorilor satelor valcene impotriva proprietarilor si arendasilor. Astfel, “Gheorghe Ion Pietreanu si alti trei consateni din Pietrari l-au batut pe boierul de neam Ion Cismaru” (Arhivele Statului Valcea, Fond Tribunalul Judetean Valcea, dosarul 288/1857).

In timpul Unirii de la 1859, locuitorii celor doua sate au participat cu entuziasm la marele act istoric.

Izbucnirea Primului Razboi Mondial in vara anului 1914, a constituit o crancena si sangeroasa infruntare intre marile puteri imperialiste. Datorita asezarii sale la granita cu Austro-Ungaria, avand pe teritoriul sau importanta cale rutiera si feroviara ce urmareste Valea Oltului, judetul Valcea a fost antrenat odata cu primele dislocari de trupe in evenimentele anilor 1916-1918. Aici, pe Olt, s-au dat apoi grele lupte pentru apararea pamantului stramosesc si nu putini au fost aceia care s-au infratit cu tarana acestor meleaguri, pecetluind cu sange deviza “ Pe aici nu se trece! “. A urmat apoi ocupatia germana care a adus si acestui colt de tara distrugeri si pagube deosebite, unele dintre acestea ireparabile. Pagubele totale consemnate pentru judetul Valcea s-au ridicat la enorma suma de 56.075.752 lei, suma care nu a putut fi recuperata niciodata in totalitate. Mult mai insemnate au fost insa jertfele omenesti. Comuna Pietrari, desi nu s-a aflat in imediata apropiere a granitei cu Austro-Ungaria, si-a platit tributul de sange patriei mama.

Iata eroii cazuti pe campul de lupta in timpul acestui razboi:

Locotenent: Preot Barlogeanu Dumitru

Plutonier major: Gata Nicolae

Plutonier: Anescu Constantin

Sergent major: Duman Gheorghe Gh.

Sergenţi: Catrina Nicolae, Dinca Constantin, Duman Gheorghe, Ghiorma Stefan, Ionescu Gheorghe, Mares Constantin, Marinescu Gheorghe, Marinescu Ion, Nitu Gheorghe, Parvu Nicolae, Radu Nicolae, Stoica Gheorghe, Teodorescu Ion.

Caporali: Ciungu Ion, Duman Toma Gh., Marinescu Tudor, Sandoiu Nicolae, Simionescu Constantin. Soldaţi: Andrei Ion, Anescu Dumitru, Angelescu Vasile, Apostolu Eremia, Apostolu Marin, Apostolu Petre, Avram Constantin, Baltac Constantin, Baltac Nicolae, Babeanu Eugen, Babeanu Ion, Baluta Alexandru, Baluta Gheorghe, Baluta Ion, Barbatescu Tudor, Birlogeanu Ilie, Biidiba Ion, Bodescu Gheorghe, Bodescu Ion, Boldu Alexandru, Bordencea Zaharia, Bucheanu Nicolae, Buricea Iosif, Buriana Vasile, Buse Alexe, Calin Petre, Ceausescu Gheorghe, Ceausu Nicolae, Ceaprazaru Nicolae, Ceaprazaru Vasile, Chelcea Ion. Gh., Chelcea Ion T., Chituc Ion, Chilibar Toma, Cioca Ion, Cioca Nicolae, Cioca Toma, Ciungu Ion, Cimpeanu Dumitru, Cirtala Nicolae, Cirtala Tudor, Coman Tudor, Comanescu Gheorghe, Comanescu Ion, Cosma Constantin, Cretu Gheorghe, Culin Gheorghe, David Nicolae D., Davidescu David, Delcea Grigore, Diaconescu Constantin, Diaconescu Ion, Diaconescu N., Diaconescu Petre, Diaconu Ion, Dinitoiu Florea, Dragan Dumitru, Dragan Dumitru I., Duman Nicolae Gh., Duman Toma I., Dumitrescu Constantin, Dura Ion, Duta Constantin, Enache Ion, Enache Ion Gh., Fieraru Toma, Folescu Gheorghe, Folescu Ion, Folescu Mihail, Folescu Nicolae, Ganila Constantin, Gheorma Dumitru, Gheorma Ion, Ghetu Ion, Gogete Alexe, Goghete Alexandru, Goghici Constantin, Gorun Nicolae, Hangiu Vasile, Higiu Vasile, Ionescu Gheorghe B., Ionescu Toma, Manu Ilie, Manu Ion N., Marinescu Alexandru, Marinescu Tudor GH., Marinoiu Ion, Matei Gheorghe, Manoiu Constantin, Manoiu Ion, Merfu Ion, Mesteru Ion, Mihai Ion, Mitroi Constantin, Mitroi Tudor T., Miulescu Stefan, Moghina David, Moraru Nicolae, Motea Constantin, Munteanu Nicolae, Murga Haralambie, Necula Iorgu, Neghinea Ion I., Neghinea Ion N., Niculescu Constantin, Ocroteala Gheorghe, Ocroteala Nicolae, Pasare Ion, Parantuca Nicolae, Patira Constantin, Pavel Ion, Pavel Nicolae A., Paunescu Constantin, Papuran Gheorghe, Pelesca Gheorghe, Pelesca Pavel, Pelesca Petre, Petrache Ilie, Petrache Ion, Pitigoi Fotache, Pitigoi Nicolae, Popa Ioan C., Popa Stefan, Popescu Gheorghe, Popescu Ion, Preda Ion, Preda Toma, Purece Stefan, Rada Gheorghe, Rada Nicolae, Rada Toma, Radu Iacob, Radu Nicolae, Radescu Constantin M., Radescu Ion, Rosu Ion, Rosu Nicolae, Rujan Toma, Sacerdoteanu Gheorghe, Scurtu Ilie, Simion Constantin Gh., Simulete Dumitru, Sitaru Constantin, Sitaru Nicolae, Sirbu Alexandru, Sirbu Ion, Sirbu Nicolae, Solomon Gheorghe, Sosoaca Nicolae, Stanila Nicolae, Stoica Ion, Stroescu Nicolae, Surdu Gheorghe, Sovii Gheorghe, Sovii Ion, Stefanescu Dumitru, Tandalau Gheorghe I., Tandalau Solomon, Tarita Dumitru, Tevelei Constantin, Tomescu Toma, Trasca Gheorghe, Tarina Dumitru, Ticu Constantin, Vintilescu Gheorghe, Vintilescu Gheorghe I., Vintilescu Ilie, Vlasnita Nicolae, Zamfirescu Ion.

Intre 24 si 28 august 1944, armata si formatiunile de lupta patriotice au curatat intreg teritoriul judetului Valcea de trupele hitleriste. (“Contributii la istoria locala privind desfasurarea insurectiei din august 1944” din “Anale de istorie”, Anul XX, nr.4/1974, pag. 115-117).

Numerosi locuitori ai comunei Pietrari au participat la luptele crancene duse pentru alungarea dusmanului de pe pamantul patriei si in continuare, de pe teritoriile Ungariei si Cehoslovaciei pana la infrangerea definitiva a Germaniei hitleriste. In focul marilor batalii pentru dezrobirea pamantului stramosesc si eliberarea popoarelor de sub dominatia fascista in Transilvania, la Tisa, in Muntii Tatra, au cazut eroic multi fii ai comunei, spre cinstirea lor si a neamului. Va prezentam mai jos numele eroilor cazuti in razboi intre anii 1941-1944, nume ce sunt trecute pe cele doua monumente dedicate eroilor :

MONUMENTUL EROILOR DIN PIETRARII DE SUS

Berbecel T. Gheorghe; Buruiana Constantin; Capatanescu Gheorghe; Capatanescu Dumitru; Cartala Toma; Duta T. Ion; Iana Gherghe (SERGENT); Ionescu Constantin; Manea Nicolae; Marinoiu Mihail; Marinescu Gh. Nicolae; Mantea Virgil; Mesteru Titu; Mitroi C. Tudor; Moghina Ilie; Moghina Nicolae; Motea Gheorghe; Murga Constantin; Nastoiu Gheorghe; Nicolaescu T. Alexandru; Nita I. Constantin; Opran Stefan; Pana C. Constantin; Pavelescu I. Victor; Popescu Dumitru (SERGENT); Ploaie N. Vasile; Stroescu Victor; Tanase N. Gheorghe; Tarata Tudor; Tapus I. Nicolae; Uscatu Gheorghe; Vlajnita Nicolae.

MONUMENTUL EROILOR DIN PIETRARII DE JOS

Merisescu Ion (LOCOTENENT); Furtuna Gheorghe (SUBLOCOTENENT MAJOR); Barbatescu Dumitru; Moghina Victor; Motea D. Ion; Florea D. Gheorghe; Vintilescu Nicolae; Matei Iorgu; Miulescu Gheorghe; Ghiorma Trifon; Tevelei Nicolae; Cartala Victor; Simion Ion; Simion Gheorghe; Scurtu Iustin; Florea Nicolae; Delcea Nicolae; Nicula Anania; Capanu Constantin; Vulpe Ion; Cartala Dumitru; Moghina Ilie; Delcea Grigore; Barbu Constantin; Trasca Gheorghe; Radu Nicolae; Capanu Stefan; Patira Gheorghe; Marinoiu Constantin; Manu Constantin; Iana Gheorghe; Smeu Constantin; Popescu Ion; Barbatescu Constantin; Popescu Valentin; Iana Ion; Neghina N. Ion; Neghina I. Ion; Niculescu Constantin; Nicula Iorgu; Ocroteala Gheorghe; Ocroteala Nicolae; Petrache Ion; Preda Ion; Parantuca Nicolae; Paunescu Constantin; Patira Constantin; Petrache I. Ilie; Pitigoi Nicolae; Purece Stefan; Popa Stefan; Pavel Ion; Pitigoi Fotache; Popescu Ion; Popescu Gheorghe; Rada Gheorghe; Rosu Nicolae; Rosu Ion; Radescu Ion; Scurtu Ilie; Simulete Dumitru; Sitaru Constantin; Sosoaca Nicolae; Stanila Nicolae.