De foarte multe ori aţi auzit când aveaţi datorii la stat că vă "punem sechestru pe avere".
Dar ce înseamnă acest lucru?
În acest articol voi încerca să dezvolt ce înseamnă acest sechestru şi care sunt condiţiile pentru instituirea acestuia.
Potrivit Ordinului MFP şi ANAF 2605/2010, organele de control pot dispune măsuri asigurătorii ori de câte ori sunt indicii că există pericolul ca debitorul să se sustragă, să-şi ascundă ori să-şi risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea, în următoarele situaţii:
a) în urma constatării unor acte şi fapte care pot constitui infracţiuni de evaziune sau fraudă fiscală, în cazul cărora prejudiciul nu a fost stabilit prin acte administrative fiscale de impunere, potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare;
b) în situaţia în care au fost stabilite obligaţii fiscale cu ocazia acţiunii de control prin acte administrative fiscale de impunere;
c) în situaţia în care urmează să fie stabilite obligaţii fiscale cu ocazia acţiunii de control prin acte administrative fiscale de impunere;
d) dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru deschiderea procedurii de atragere a răspunderii solidare după emiterea deciziei de atragere a răspunderii solidare;
e) în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile pentru deschiderea procedurii de atragere a răspunderii solidare înainte de emiterea deciziei de atragere a răspunderii solidare.
Organele de control la care face referire ordinul sunt nu numai garda Financiară, ci şi Direcţia generală coordonare inspecţie fiscală, Autoritatea Naţională a Vămilor, direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, organele fiscale teritoriale subordonate acestora şi Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili
Măsurile care pot fi luate
- Sechestru asigurător pentru bunuri immobile
- Sechestru asigurător pentru bunuri mobile, inclusiv titlurile de valoare şi bunuri mobile necorporale
- Poprirea asigurătorie asupra sumelor datorate debitorului de către terţi
- Poprirea asigurătorie asupra disponibilităţilor băneşti din conturile bancare.
Organul de executare poate dispune şi duce la îndeplinire măsurile asigurătorii ori de câte ori sunt indicii că există pericolul ca debitorul să se sustragă, să îşi ascundă ori să-şi risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea, în următoarele situaţii:
a) înainte de existenţa posibilită-ţii legale de aplicare a măsurilor executorii;
b) dacă creanţele fiscale sunt individualizate şi înregistrate în evidenţa fiscală şi acestea fac obiectul unor înlesniri la plată, potrivit legii;
c) după emiterea deciziei de atragere a răspunderii solidare;
d) în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile pentru deschiderea procedurii de atragere a răspunderii solidare înainte de emiterea deciziei de atragere a răspunderii solidare.
Organul de control şi, respectiv, organul de executare nu va dispune măsuri asigurătorii pentru debitorii aflaţi în insolvenţă sau când contribuabilul nu deţine active patrimoniale urmăribile.
Surse de informaţii despre patrimoniul debitorului
În timpul derulării controlului/ antrenării răspunderii solidare sau în fazele premergătoare acestor activităţi (analiză, documentare, informare), dacă nu sunt deţinute suficiente informaţii, organul de control/ organul de executare, pentru stabilirea şi instituirea măsurilor asigurătorii, va desfăşura, după caz, următoarele activităţi de documentare şi pregătire:
a) identificarea conturilor de disponibilităţi şi a depozitelor bancare ale debitorului/persoanelor la care s-a atras sau urmează să se atragă răspunderea solidară, după caz, precum şi a unităţilor bancare care le administrează, evidenţiate în documentele contabile ale acestora, precum şi consultarea aplicaţiei informatice clienţi-bănci deţinute de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi utilizate de unităţile subordonate;
b) identificarea în declaraţiile informative şi/sau evidenţa contabilă a sumelor datorate debitorului/persoanelor la care s-a atras sau urmează să se atragă răspunderea solidară de către terţi;
c) identificarea bunurilor proprietate a debitorului/persoanelor la care s-a atras sau urmează să se atragă răspunderea solidară şi a locaţiilor unde acestea se găsesc.
În cazurile în care se impune, organul de control/organul de executare poate solicita informaţii despre patrimoniul debitorului şi de la alte instituţii precum: Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, oficiile şi birourile teritoriale ale acesteia; unităţi administrativ-teritoriale, în cadrul cărora sunt organizate direcţii/compartimente/ structuri de impozite şi taxe locale, Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor; Oficiul Naţional al Registrului Comerţului; Depozitarul Central autorizat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, cu privire la acţiunile cotate pe piaţa bursieră deţinute de către debitor/persoanele la care s-a atras sau urmează să se atragă răspunderea solidară la societăţi comerciale; orice alte instituţii care deţin informaţii cu privire la bunurile şi veniturile debitorului/persoanelor la care s-a atras sau urmează să se atragă răspunderea solidară.
Av.COLTUC MARIUS VICENTIU
Fondator Casa de avocatura Coltuc
www.coltuc.ro
Web Design by DowMedia