Toată lumea interesată de ceea ce are România de oferit știe despre așezările geto-dacice din municipiul Vâlcea. Ținând cont de vremurile pe care le trăim, dorim să amintim aici despre descoperirile arheologice din Ocnele Mari. Poate mulți știți situația cu Buridava, dar credem că nu s-a pus destul accentul pe partea nerezolvată a poveștii.

Numele îi provine de la arheologul care și-a dedicat mai mult de jumătate din viață numai acestui proiect: Dumitru Berciu. Descoperirile făcute sunt unice în Europa, prea puține însă au rămas la Muzeul Județean Vâlcea. Dumitru Berciu avea de gând să publice 3 volume legate de săpăturile efectuate și de artefactele antice descoperite. Din păcate, unul singur a mai apucat să fie publicat în 1981.

În 1992, a fost ultimul an când marele arheolog a mai venit pe șantierul de săpături deoarece mare parte din lucrarea sa de o viață fusese furată. În afară de ceea ce dânsul a publicat, nu se mai știe decât despre câteva carnete de săpătură după care se încearcă constituirea celor 2 volume. Să conștientizăm totuși că este vorba despre însemnări, notițe și descoperiri realizate de-a lungul a 10 ani. Și cum asta nu ar fi fost de ajuns, marele domn Berciu a trecut în neființă la scurt timp după spargere. Culmea, nu se știe nici o informație nouă sau dacă s-a mai găsit ceva din comorile furate.

Cum pe vremea aceea se prețuiau altfel valorile strămoșești, săpăturile s-au reluat abia peste 20 de ani, în 2014, prin insistențele doctorului Constantin Bărbulescu în colaborare cu Muzeul Județean Vâlcea. O altă coincidență este că dr. Bărbulescu a cumpărat volumul arheologului în anii de studenție. Luând legătura cu familia răposatului a mai făcut rost de alte câteva documente care i-au fost de ajutor. Despre dimensiunile Buridavei și nu numai, vi se povestește aici.

Vânătorii de comori

Tot la 20 de ani de la prima spargere a proiectului marelui arheolog, a început un mare scandal din cauză că poliția ancheta o rețea de vânători de comori. Astfel că, după 6 percheziții la domiciliu s-au descoperit nici mai mult, nici mai puțin de 1000 de artefacte din Buridava Dacică. Dar asta nu e tot, căci cu puțin timp în urmă a fost înființat un muzeu cu „ajutorul” localnicilor foarte nemulțumiți că nu aveau asigurate condițiile necesare de trai (utilități), dar aveau muzeu. Surpriza face că în acest muzeu apărut de nicăieri se aflau cam 150 de artefacte din aceeași așezare în cauză. Se spune că prin prezența acestui muzeu s-ar fi făcut săpături ilegale. Restul de 850 de piese, au fost găsite și verificate în casele căutătorilor de comori. Se numără următoarele: inele, monede, medalii, verigi, lucruri din bronz și fier, bijuterii, arme, părți din diferite obiecte din vremea dacilor.

Obiectele salvate

Cu toate că faimoasa descoperire a avut parte de evenimente nefericite de-a lungul anilor, astăzi se păstrează cu mândrie mai multe artefacte rare, unice în Europa. Printre cele mai importante se regăsesc:

1. Prima necropolă dacică, cu descoperirea a cel puțin 20 de morminte.
2. În 1978, o mască mortuară din bronz.
3. Diferite amforete din bronz, printre care și un vas ceramic cu inscripția lui Tiamarkos.
4. Fibulă dacică din argint cu reprezentarea unui cap de lup- Importanța acesteia este valoarea totemică în cultura dacilor.
5. Unicul rhyton de sticlă- În general acestea erau făcute din ceramică sau metal. Mai există doar 4 exemplare în lume, cel din România fiind unicul din sticlă.

Aceste comori ale istoriei noastre demonstrează că geto-dacii știau ce înseamnă scrisul, cititul și știau să-și confecționeze și să-și construiască lucruri din ceramică într-un mod inedit, care să le facă mult mai rezistente decât tot ce numim noi „rezistent” în ziua de azi. Mai multe imagini despre aceste piese de istorie puteți găsi și pe http://www.cunoastelumea.ro/descoperire-la-buridava/.

Toate aceste fapte însă, ne ridică diferite întrebări; ce s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi găsit toate cele furate? Care a fost scopul odată ce pare că al doilea val de săpături a fost atât de așteptat? De ce a fost totul mușamalizat? Nu suntem noi în măsură să răspundem dar, observăm totuși că oamenii nu au fost mereu corecți, mereu au existat 2 tabere de „bun” și „rău”. Poate de aceea odată cu trecerea timpului și cu evoluția tehnologiei s-au luat măsuri tot mai mari privind protecția datelor, a persoanei, a tot ce este valoros.

S-a ajuns să nu mai ai voie să fotografiezi ceva istoric, să se păstreze distanța acolo unde se lucrează cu date personale sau să ai nevoie de diferite parole la orice. Ținând cont de prezent, unde internetul este una dintre cele mai periculoase unelte, trebuie să treci printr-un proces de înregistrare pe orice platformă, pentru a-ți aparține doar ție ceea ce faci acolo.

Chiar și pe platformele de jocuri online ai nevoie de un cont pentru a-ți salva progresul, sau doar pentru a te juca în liniște. Un exemplu de cum să-ți creezi un astfel de cont poate fi cel de înregistrare în slotv casino. Dar, cum și așa s-au găsit metode de a  ți se sparge contul, s-a introdus verificarea identității, prin diferite procese. Ne folosim de același exemplu de verificare identități la casino.

Mai există numeroase valori istorice pierdute, semnale de alarmă că ne pierdem rădăcinile istorice care ne-au definit ca națiune.