Episcopia Râmnicului se numeşte oficial, din data de 14 noiembrie, „Arhiepiscopia Râmnicului“. PS Gherasim al Râmnicului a fost ridicat în rang de arhiepiscop, iar noul vicar ales, părintele arhimandrit dr. Emilian Nica, care a fost hirotonit episcop în aceeaşi zi are titulatura de Lovişteanul, informează cotidianul „Ziarul Lumina”. Sfânta Liturghie şi ceremonia solemnă au fost săvârşite de întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, în Catedrala episcopală din Râmnicu Vâlcea. La eveniment au participat mai mulţi membri ai Sfântului Sinod al BOR. Hotărârea istorică de ridicare în rang a Episcopiei Râmnicului s-a luat în cadrul şedinţei Sfântului Sinod din 18-19 iunie 2009, iar alegerea noului vicar în persoana părintelui arhimandrit dr. Emilian Nica s-a făcut în cadrul şedinţei Sfântului Sinod din 29 octombrie 2009.
PS Gherasim, Arhiepiscop al Râmnicului
Conferirea noului rang de „Arhiepiscopie“, Episcopiei Ramnicului, pentru Preasfintitul Gherasim semnifica „o incununare a celor cinci veacuri de existenta neintrerupta, o cinste deosebita pentru noi si o mobilizare pe masura noului sau statut organizatoric“. Aceasta cinste si moment solemn „ne coplesesc de o imensa bucurie si multumim Preasfintei Treimi ca ne-a ales pe noi sa fim beneficiarii acestui eveniment plin de semnificatie sfanta. insa, consideram ca aceste daruri si acest moment nu sunt numai ale Episcopiei Ramnicului, ci ale intregii Biserici Ortodoxe, pentru ca ea este numai o mladita a acestui mare arbore al Ortodoxiei romanesti“. Episcopia Ramnicului este mostenitoarea celui de-al doilea scaun mitropolitan al tarii Romanesti, iar „intaietatea ei in fata celor mai vechi eparhii vine din faptul ca este continuatoarea Mitropoliei Severinului, cu mult inainte de sfarsitul secolului al XV-lea, jurisdictia ei s-a intins pentru multa vreme asupra intregii Oltenii“, ne-a declarat Preasfintitul Gherasim, Arhiepiscop al Ramnicului.
Evenimentele istorice de la sfârşitul săptămânii trecute, intalnite foarte rar - o hirotonie in episcop si o ridicare in rang a unei episcopii - sunt de „o insemnatate deosebita, atat pentru eparhia care participa si primeste aceste daruri de la Dumnezeu, cat si pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana. Este un moment si de bucurie, pentru ca o eparhie cu mai mult de 500 de ani de istorie primeste o noua demnitate. ii este recunoscuta contributia ei la istoria BOR prin ierarhii care au pastorit aici. si amintesc pe Sfantul Antim Ivireanul si pe Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica, si apoi pe clericii, monahii si drept-maritorii crestini care s-au ostenit ca sa pastreze lumina credintei ortodoxe aprinsa in aceasta zona a tarii“, ne-a spus arhim. dr. Emilian Nica, Episcopul-Vicar ales al Ramnicului.
Ridicarea in rang a episcopiei constituie un moment istoric pentru credinciosii, clerul si vietuitorii asezamintelor monahale din dreapta Oltului, dar in acelasi timp si un motiv de bucurie, pentru ca in acest tinut al Olteniei, „a incoltit de timpuriu ideile crestinismului, prefigurand prin acestea zorii neamului crestinesc si contributia acestui areal la istoria Bisericii ortodoxe“, ne-a spus pr. Constantin Cirstea, consilier cultural al Episcopiei Ramnicului. „Acest spatiu care s-a incapatanat sa ramana atasat traditiei pe care s-a rezemat in toate timpurile istoriei sale romanitatea, desluseste, mai bine decat oricare altul, miraculoasa noastra etnogeneza: «ortodoxia noastra latina si latinitatea noastra ortodoxa» (Razvan Theodorescu)“, crede acelasi parinte.
Ceea ce a facut sa se detaseze de restul provinciilor romanesti, spune acesta, a fost sacralitatea acestui spatiu geografic. „Asa se explica zestrea spirituala a Ramnicului care, cu toate ca n-a fost un oras mare, totusi, a devenit unul din centrele majore de spiritualitate romaneasca, in raport cu modestele sale dimensiuni geografice, in care unicitatea s-a materializat in sinteza de innoire si de curiozitate fata de tot ce apartine altor orizonturi“.
Atestare documentară
Prima mentiune despre existenta unei vieti bisericesti pe meleagurile valcene o avem din diploma data de regele Bela IV al Ungariei (1235-1270) cavalerilor ioaniti la 2 iunie 1247, la instalarea acestora in tara Severinului. Din aceasta rezulta ca in cnezatele lui Ioan (la dreapta Oltului, in S-E Olteniei), Farcas (pe teritoriul actual al judetului Valcea) si in tara lui Litovoi (pe Valea Jiului si in tara Hategului) existau biserici, episcopi si arhiepiscopi. Dupa recunoasterea Mitropoliei tarii Romanesti in mai 1359, in timpul domniei lui Nicolae Alexandru Basarab, in 1370, in tara Romaneasca, s-a mai infiintat, in dreapta Oltului, Mitropolia Severinului, avand ca mitropolit pe Antim Critopolos (1370-1381). Aceasta Mitropolie a avut resedinta in Severin, insa din cauza hartuielilor ungurilor (1375) va fi mutata la Strehaia, ajungand in cele din urma la Ramnic.
Cand Severinul a revenit tarii Romanesti, s-a reinfiintat si Episcopia din dreapta Oltului, cu numele de Episcopia Ramnicului - Noul Severin, fapt intamplat in timpul domnitorului Radu cel Mare, in anul 1503-1504. Aceasta Episcopie a fost infiintata in amintirea Mitropoliei disparute, a carei biserica-catedrala cu hramul „Sfantul Ierarh Nicolae“ a fost zidita pe locul unde se afla actuala catedrala. Ea avea in jurisdictie viata religioasa a Olteniei, depinzand direct de Mitropolia Ungro-Vlahiei.
„Dupa instaurarea scaunului episcopal in urbea de sub poalele Capelei, se poate spune ca Valcea a devenit un adevarat focar de spiritualitate si un centru de emulatie culturala, iar vladicii de la Ramnic s-au erijat nu numai in aparatori ai credintei stamosesti, prea des incercate in vremurile trecute, ci si adevarati parinti ai culturii, alaturi de voievozii vremii, dovedindu-se continuatori demni a ceea ce incepusera inaintasii aflati in scaunul de la Severin.
in aceste conditii, rolul Episcopiei Ramnicului - Noul Severin a fost de-o importanta capitala in pastrarea autonomiei Bisericii Oltene in raport cu Mitropolia sufragana de la Belgrad, care datoritra dependentei de Curtea Imperiala vieneza intelegea sa-si rezerve dreptul de a exercita controlul asupra Bisericii din Oltenia. in aceasta stare de fapt, Episcopia Ramnicului a reusit sa contribuie in mod deosebit la pastrarea flacarei credintei ortodoxe si a ideii noastre de cultura nationala, asigurandu-si durata in timp si existenta in spatiu“, explica pr. Constantin Cirstea.
Aceasta episcopie a promovat cultura prin scolile de copisti de la Bistrita, Hurezi si alte manastiri, prin tipografiile de la Govora si mai ales prin cele de la Ramnic, in care a aparut prima editie romaneasca a Liturghierului in 1706, iar mai tarziu Mineele lui Filaret si Chesarie. Pe linie culturala, Ramnicul sta in fruntea tarii prin tipografiile de la Manastirea Bistrita, care tipareste la 1508 Liturghierul slavon; de la Manastirea Govora, care scoate intre alte carti romanesti si slavone bine-cunoscuta Pravila de la 1640, numita si „Pravila cea Mica“, si tipografia de la Ramnic a Sfantului Ierarh Martir Antim Ivireanul care va tipari carti in limba romana si greaca, pentru tara Romaneasca, Biserica Greaca si Biserica din Ierusalim.
Tot tipografia de la Ramnic, la 1806, a tiparit in limba bulgara Chiriacodromionul episcopului Sofronie de Vrata, pentru Biserica bulgara. „Prin aceste carti si slove tiparite in urbea de sub poalele Capelei si difuzate in tot spatiu balcanic, Ramnicul nu face altceva decat sa-si asume rolul si intaietatea in fata celorlalte centre tipografice si sa-si primeasca pe drept cuvant calificativul de „capitala a tipografilor“, socotindu-se ca arta tipografica ramniceana s-a constituit intr-o adevarata scoala a tiparului romanesc“, crede pr. consilier cultural al Ramnicului.
De la infiintarea Episcopiei si pana in zilele noastre, la Ramnic au pastorit 40 de ierarhi dintre care se cuvine sa mentionam pe Sfantul Ierarh Martir Antim Ivireanul, patronul si ocrotitorul orasului Ramnicu Valcea, si Sfantul Ierarh Calinic Cernicanul, care a refacut Resedinta episcopala a Ramnicului. Episcopia Ramnicului a dat Bisericii noastre si un numar insemnat de sfinti: Nicodim de la Tismana, Ioan Valahul, Cuv. Antonie de la Schitul Iezer, Sfintii Martiri Brancoveni, Constantin Voda cu cei patru fii ai sai: Constantin, stefan, Radu, Matei si sfetnicul Ianache si, bineinteles, cei doi sfinti ierarhi amintiti mai sus.
Dupa ce s-a infiintat Mitropolia Olteniei (1939) si Arhiepiscopia Craiovei (1946), cu resedinta la Craiova, Episcopia Ramnicului a ramas cu jurisdictia teritoriala asupra judetelor Valcea si Romanati in timpul patriarhului Iustinian, intre 1948-1949 s-a hotarat unirea acestei episcopii cu Eparhia Argesului, sub denumirea de Episcopia Ramnicului si Argesului, cu sediul la Ramnic, avand ca episcop pe Iosif Gafton (1949-1984). Timp de aproape 51 de ani aceasta Episcopie a avut in jurisdictie judetele: Valcea, Arges, Olt si o parte din Teleorman. Din 1984, Episcopia Ramnicului este pastorita de Preasfintitul Episcop Gherasim Cristea, care a activat ca Arhiereu-Vicar la Ramnic inca din 1975. inscaunarea ca episcop s-a facut in ziua de 2 decembrie 1984.
In anul 1990, Episcopia Argesului si Muscelului s-a reinfiintat cu sediul la Curtea de Arges, iar Episcopia Ramnicului a ramas cu judetele Valcea si Olt. Din data de 1 februarie 2008 si-a inceput activitatea nou-infiintata Episcopie a Slatinei, Episcopiei Ramnicului ramanandu-i in jurisdictie doar judetul Valcea.
Hirotonia episcopului Emilian Nica
Sâmbătă, 15 noiembrie 2009, a avut loc si hirotonia in treapta de episcop a arhim. dr. Emilian Nica, ales Episcop-Vicar al Episcopiei Ramnicului, de astazi Arhiepiscopie, in sedinta Sfantului Sinod din 29 octombrie 2009. Noul Episcop-Vicar a fost membru in Comisia liturgica a Arhiepiscopiei Iasilor, membru si apoi presedinte al Consistoriului monahal din Arhiepiscopia Iasilor, consilier cultural al Arhiepiscopiei Iasilor si exarh pentru judetul Iasi. Arhim. Emilian Nica s-a nascut pe 12 februarie 1972, in localitatea Berezeni, jud. Vaslui.
A facut studii de teologie in tara (Constanta, Iasi), dar si in strainatate (Marea Britanie). Din 2004 a fost asistent universitar in cadrul Facultatii de Teologie Ortodoxa a Universitatii „Al. I. Cuza“ din Iasi, actualmente fiind lector. in domeniul stiintific are o activitate constanta. A publicat numeroase studii si recenzii in volume colective si reviste de specialitate. De asemenea, a fost angrenat in numeroase comunicari stiintifice, conferinte si simpozioane nationale si internationale, dar si emisiuni de radio si televiziune.
Hirotonia intru arhiereu, pentru arhim. Emilian Nica, inseamna „un moment sfant, pentru ca simt chemarea lui Dumnezeu la aceasta slujire, prin alegerea savarsita de catre Sfantul Sinod al BOR. La hirotonia unui preot in treapta de episcop, arhiereii care il hirotonesc tin pe capul sau Sfanta Evanghelie, pentru a arata ca episcopul este in mod nemijlocit slujitorul cuvantului iubirii lui Dumnezeu pentru lume, martor, iconom si slujitor al lui Hristos, vesnicul Arhiereu. Duhul Sfant instituie in Biserica episcopi pentru ca ei sa pastoreasca Biserica lui Dumnezeu, pe care a castigat-o cu insusi Sangele Sau.
Acest moment cu greu poate fi exprimat in cuvinte, deoarece harul lui Dumnezeu va lucra prin mine, iar eu trebuie sa am grija ca acest har sa lucreze in folosul celor pe care sunt chemati sa-i pastoresc alaturi de PS Gherasim. Doresc ca prin darurile pe care le-am primit de la Dumnezeu, si acum prin harul hirotoniei in treapta de arhiereu, sa ma adaug slujirii si cresterii duhovnicesti, spirituale, culturale si istorice a Bisericii Mantuitorului Iisus Hristos de aici“, a spus arhim. Emilian Nica.
Jurisdictia Arhiepiscopiei Ramnicului se intinde peste judetul Valcea, adica orasele Ramnicu Valcea, Dragasani, Horezu, Brezoi, Voineasa, Calimanesti - Caciulata, Baile Olanesti, Baile Govora, Ocnele Mari, Babeni, Balcesti, Berbesti - Alunu. Ca granite, la est are judetele Arges si Olt, la vest Hunedoara, Gorj si Dolj, la nord Alba si Sibiu, iar la sud judetul Olt.
In cadrul eparhiei se gasesc 324 de parohii si 375 de preoti, iar in cele 15 manastiri si 9 schituri se nevoiesc 182 de monahi si 307 de monahii. Dintre acestea amintim: Manastirea Arnota, ctitorie a domnitorului Matei Basarab, in care a fost ingropat cu doamna sa Elina si cu tatal sau Danciu; Manastirea Bistrita, ctitorie a lui Barbu Craiovescu impreuna cu fratii sai, Parvu, Danciu si Radu; Manastirea Boia; Manastirea Cornetu; Manastirea Cozia (foto), ctitorie a lui Mirecea cel Batran; Manastirea Dintr-un Lemn, ctitorita de bunicul lui Constantin Brancoveanu, marele vornic Preda Brancoveanu;
Manastirea Frasinei, ctitorita de Sfantul Calinic de la Cernica, cel care pune cu limba de moarte ca sa nu calce picior de femeie aici; Manastirea Govora, fost centru renumit de tiparitura; Manastirea Hurezi si Manastirea Mamu ale Sfantului domnitor Constantin Brancoveanu; Manastirea Saracinesti; Manastirea Stanisoara; Manastirea Surpatele; Manastirea Turnu si schiturile Bradu, Dobrusa, Iezer, Jgheaburi, Lacul Frumos, Ostrov, Pahomie, Patrunsa si Troianu.
Sursa: basilica.ro
Web Design by DowMedia